Multi romani pornesc de la ideea ca, daca o persoana casatorita moare fara sa aiba copii, intreaga sa avere ii ramane automat sotului sau sotiei. In realitate, regulile din Codul civil sunt mult mai complexe.
Lipsa copiilor nu inseamna lipsa altor mostenitori legali. Parintii, fratii si surorile, nepotii de frate sau de sora, bunicii si chiar anumite rude mai indepartate pot avea drepturi asupra mostenirii, in functie de cine se afla in viata in momentul decesului.
Sotul supravietuitor are intotdeauna o pozitie importanta, dar nu primeste neaparat intreaga avere. Cota sa depinde de rudele cu care vine la mostenire.
Cine mosteneste daca nu exista copii
Codul civil stabileste o ordine foarte clara a mostenitorilor legali. Rudele sunt impartite in patru clase succesorale.
- Clasa I – descendentii: copiii, nepotii si ceilalti descendenti;
- Clasa a II-a – parintii, fratii si surorile defunctului, precum si descendentii fratilor si surorilor, in conditiile legii;
- Clasa a III-a – ascendentii ordinari, precum bunicii si strabunicii;
- Clasa a IV-a – colateralii ordinari, pana la gradul al patrulea inclusiv.
Daca persoana decedata nu are copii sau alti descendenti, prima clasa nu mai vine la mostenire si se trece la urmatoarea categorie de rude.
Sotul nu primeste automat totul daca nu exista copii
Aici apare una dintre cele mai frecvente confuzii.
Sa presupunem ca o persoana casatorita moare fara copii, dar are in viata parintii si fratii.
Sotul supravietuitor nu va primi automat intreaga avere. El va veni la mostenire impreuna cu rudele defunctului, iar patrimoniul va fi impartit in cotele stabilite de Codul civil.
Cu alte cuvinte, simplul fapt ca nu exista copii nu transforma sotul supravietuitor in unic mostenitor.
Cat primeste sotul daca exista parinti si frati
Daca sotul supravietuitor vine la mostenire atat cu parintii defunctului, cat si cu fratii, surorile sau descendentii acestora, cota sotului este de o treime din mostenire.
Restul de doua treimi revine mostenitorilor din clasa a II-a, potrivit regulilor aplicabile acestora.
Aceasta poate fi o surpriza pentru familiile in care bunurile au fost administrate ani la rand exclusiv de cei doi soti.
Daca mai traiesc doar parintii
Daca persoana decedata nu are copii si nici frati, surori sau descendenti ai acestora, dar are unul sau ambii parinti in viata, sotul supravietuitor primeste jumatate din mostenire.
Cealalta jumatate revine parintelui sau parintilor defunctului.
Daca ambii parinti sunt in viata, partea care le revine se imparte intre ei potrivit legii.
Daca exista doar frati sau surori
Regula este asemanatoare atunci cand parintii nu mai sunt in viata, dar persoana decedata are frati, surori sau, in anumite situatii, descendenti ai acestora.
Sotul supravietuitor primeste jumatate din mostenire, iar cealalta jumatate revine rudelor chemate la succesiune.
Prin urmare, un frate sau o sora poate ajunge sa mosteneasca o parte importanta din averea unei persoane casatorite care nu a avut copii.
Nepotii de frate sau de sora pot ajunge si ei mostenitori
Un alt aspect mai putin cunoscut este ca drepturile succesorale nu se opresc neaparat la fratii si surorile defunctului.
In conditiile prevazute de Codul civil, descendentii fratilor si surorilor pot veni la mostenire prin mecanismul reprezentarii succesorale.
De exemplu, daca un frate al persoanei decedate a murit anterior, copiii acelui frate pot, in anumite conditii, sa ii ocupe locul la mostenire.
Asadar, nepotii de frate sau de sora nu trebuie confundati cu nepotii proveniti din copii. Chiar si in lipsa propriilor copii, o persoana poate avea mostenitori legali din familia extinsa.
Ce se intampla daca nu mai exista parinti, frati sau surori
Daca nu exista mostenitori din primele doua clase, legea trece la urmatoarea categorie.
Pot veni la mostenire ascendentii ordinari, adica bunicii si, in lipsa acestora, ascendentii mai indepartati, potrivit regulilor de proximitate a gradului de rudenie.
Daca sotul supravietuitor vine la mostenire cu ascendenti ordinari, acesta primeste trei sferturi din mostenire.
Restul de un sfert revine rudelor chemate de lege.
Si rudele mai indepartate pot avea drepturi
Daca nu exista nici descendenti, nici parinti, frati, surori sau ascendenti ordinari, se poate ajunge la clasa a IV-a de mostenitori.
Aici intra rude colaterale pana la gradul al patrulea inclusiv, in ordinea si conditiile stabilite de Codul civil.
Pot intra in discutie, de exemplu, unchii, matusile, verii primari sau alte rude care se incadreaza in limita gradului de rudenie prevazut de lege.
In concurs cu astfel de rude, sotului supravietuitor ii revin trei sferturi din mostenire, iar rudelor le revine restul.
Cand primeste sotul supravietuitor toata averea
Sotul sau sotia poate deveni unic mostenitor legal atunci cand nu exista rude din clasele succesorale care sa poata veni la mostenire.
In aceasta situatie, intreaga mostenire ii revine sotului supravietuitor.
Este, asadar, gresita regula simplificata potrivit careia „daca nu ai copii, totul ramane sotului”. Trebuie verificat daca exista parinti, frati, surori, nepoti de frate sau sora, bunici ori alte rude cu vocatie succesorala.
Exemplu: un apartament de 100.000 de euro si fara copii
Sa presupunem ca o persoana detine in patrimoniul succesoral bunuri in valoare de 100.000 de euro, nu are copii, dar este casatorita si are in viata un parinte si un frate.
Sotul supravietuitor nu primeste automat cei 100.000 de euro.
Intr-o asemenea situatie, daca parintele si fratele sunt chemati impreuna la mostenire, sotului ii revine o treime din masa succesorala, respectiv aproximativ 33.333 de euro.
Celelalte doua treimi se impart intre mostenitorii din clasa a II-a conform regulilor prevazute de lege.
Exemplul arata cat de diferita poate fi realitatea juridica fata de ceea ce presupun multe familii.
Atentie: nu tot ce au sotii impreuna intra automat in mostenire
Un detaliu esential este stabilirea masei succesorale.
Daca sotii au bunuri comune dobandite in timpul casatoriei, trebuie stabilita mai intai partea care apartinea sotului supravietuitor si partea care apartinea persoanei decedate.
Mostenirea se deschide asupra patrimoniului persoanei decedate, nu asupra intregii averi comune a celor doi soti.
De exemplu, daca un apartament este bun comun al sotilor, problema cotei care intra efectiv in succesiune trebuie analizata inainte de impartirea mostenirii.
Ce se intampla daca nu exista sot si nici copii
Daca persoana decedata nu era casatorita si nu avea copii, patrimoniul nu ramane automat fara mostenitori.
In primul rand vor fi analizate rudele din clasa a II-a: parintii, fratii, surorile si descendentii fratilor sau surorilor care pot veni la succesiune in conditiile legii.
Daca acestia lipsesc, se trece la clasa urmatoare, iar apoi, daca este cazul, la colateralii ordinari.
Ordinea claselor este importanta deoarece, ca regula, existenta unei clase mai apropiate inlatura de la mostenire rudele din clasele urmatoare.
Verii nu mostenesc daca exista rude dintr-o clasa superioara
O persoana poate avea numeroase rude, insa acestea nu impart toate mostenirea in acelasi timp.
Daca exista mostenitori dintr-o clasa succesorala prioritara, rudele din clasele urmatoare sunt, in principiu, inlaturate.
De exemplu, existenta unor mostenitori din clasa a II-a poate impiedica venirea la mostenire a unor veri primari din clasa a IV-a.
De aceea, pentru stabilirea mostenitorilor nu este suficient sa se faca o simpla lista a tuturor rudelor persoanei decedate.
Poti decide prin testament cine iti primeste averea
O persoana care doreste ca bunurile sale sa ajunga la o anumita persoana poate intocmi un testament.
Testamentul poate schimba substantial modul in care patrimoniul va fi transmis dupa deces, insa libertatea de a dispune nu este intotdeauna nelimitata.
Codul civil protejeaza anumite categorii de mostenitori prin institutia rezervei succesorale.
Prin urmare, simpla existenta a unui testament nu inseamna in orice situatie ca toate regulile succesorale legale pot fi ignorate.
Cine sunt mostenitorii rezervatari
Potrivit Codului civil, din categoria mostenitorilor rezervatari fac parte sotul supravietuitor, descendentii si ascendentii privilegiati ai defunctului.
Ascendentii privilegiati sunt parintii persoanei decedate.
Asta inseamna ca, inclusiv intr-o familie fara copii, existenta unui sot si a parintilor poate avea o importanta majora atunci cand exista un testament.
Fratii si surorile nu sunt, in schimb, mostenitori rezervatari.
Fratii pot fi inlaturati prin testament
Faptul ca fratii si surorile au vocatie la mostenirea legala nu inseamna ca au intotdeauna garantata o anumita parte din avere.
Deoarece nu sunt mostenitori rezervatari, situatia lor este diferita de cea a sotului supravietuitor sau a parintilor.
Prin testament, o persoana poate dispune de patrimoniul sau in limitele impuse de rezerva succesorala a persoanelor protejate de lege.
Ce se intampla daca nu exista absolut niciun mostenitor
Exista si situatii rare in care persoana decedata nu lasa sot, nu are rude care sa poata mosteni si nu exista nici mostenitori desemnati prin testament.
Codul civil stabileste ca, in lipsa mostenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul se transmite comunei, orasului sau municipiului in a carui raza teritoriala se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii, potrivit regulilor aplicabile mostenirii vacante.
Asadar, averea unei persoane nu ramane pur si simplu „fara stapan”.
Regula pe care trebuie sa o stie cei care nu au copii
Cea mai importanta concluzie este ca lipsa copiilor nu inseamna ca sotul supravietuitor mosteneste automat totul.
Parintii, fratii, surorile, descendentii acestora, bunicii si chiar anumite rude mai indepartate pot ajunge la mostenire, in functie de situatia concreta.
Sotul supravietuitor poate primi o treime, jumatate, trei sferturi sau intreaga mostenire, in functie de rudele cu care vine in concurs.
Pentru cei care nu au copii si vor sa decida din timp ce se va intampla cu apartamentul, casa, terenurile, economiile sau alte bunuri, planificarea succesorala si un testament intocmit corect pot deveni extrem de importante.
Alte Stiri
