„In anii 70 erau in magazine, 10 -20 de feluri de salam, de branza si de carne…Portocalele, Bananele, Merele, Perele, Ciresele (cand era sezonul) si orice fel de alte fructe romanesti se gaseau din abundenta …
Mancam 3-4 mere ori de cate ori veneam de la scoala dupa ce mancam de-amiaza. Era un fel de felul III.
Penuria a inceput DUPA anii 80. In anii 70, bananele, portocalele dar si fructele romanesti erau peste tot. Tot ce scriu altii, cum ca nu era asa, e o minciuna grosolana.
Iata o astfel de minciuna: „Primele mele triste amintiri din „iepoca” comunista sunt de la cativa anisori, 6-7, in anii ’70, cand asteptam cu stoicism sa se coaca pe sifonier putinele banane pe care le puteau gasi parintii mei la Alimentara si care mai intotdeauna erau verzi, necoapte”
Publicitate
Nici vorba de asa ceva in anii ’70. Puteai cumpara banane, portocale, grapefruit-uri sau lamai cate vroiai. E o minciuna ca erau „verzi”…Cele verzi au aparut mult dupa anii ’80, ca mai apoi sa dispara de tot…Ne faceam in mod curent acasa suc de lamaie, storcand cu mana lamaile naturale, punand apa si doua lingurite de zahar. Sucul era minunat. Si aveam si un pahar inalt si perfect cilindric. Cand vroiam sa fie sucul si mai bun storceam doua lamai. Mai ales dupa ce fugeam cateva ore prin praf, la fotbal, era minunat.
Intre anii ’70-’80, cu 4-6 lei iti luai 100-200 de grame de salam sau parizer – si alea de atunci, nu erau deloc mizeriile de azi cu e-uri , mate si zgarciuri tocate….Pe clasa 2-a – 3-a, mergeam in pauza mare la magazin si ne luam corn cu salam cu doar cativa lei…Imi lasa mama maruntis sa-mi iau ceva de mancare.
Am fost in tabara cu scoala sau cu liceul, aproape in fiecare an, incepand din clasa IV-a …O tabara costa intre 300 si 500 lei 10-12 zile.
Intretinerea la bloc (3 camere) era de 50 lei vara si in jur de 100-120 lei iarna…salariul minim era de 1800 de lei apoi s-a facut 2000 de lei…Salariul mediu era de 2500 de lei…NET: impozitul pe salariu si orice alta taxa au fost scoase.
Venea stomatologul la scoala si ii consulta pe copii si ii programa pe copii la cabinetul dentar.
La gravide mergea medicul acasa sa le vada si inainte si dupa ce nasteau.
Te lua politia de pe strada daca nu munceai…si-ti dadea un loc de munca. Te urmareau mai apoi sa vada daca te duci la servici. Nu exista somaj.
Foarte, foarte multi oameni primeau case de la stat (apartamente) pentru care plateau chirii MODICE – chiria era de aprox. 50 de lei pe luna.
Un bilet de autobuz era in anii ’70 – 50 de bani , in anii ’80 a ajuns 1 leu, in 1989 a ajuns 1.20 lei
Sunt antibolsevic ca optiune politica, dar NU CU MINCIUNI se scrie istoria….Da, a fost frig in ultimii ani si magazinele au fost goale. In ele se mai gaseau doar macaroane si conserve de peste…Dar nu a fost tot timpul asa.
Imi amintesc cand in anii 1987-1989, in plina penurie de alimente, imi cumparam conserve de peste amintindu-mi de cornul minunat si de salamul gustos ce-l mancam candva. Sincer nu era rau nici pestele: atat cel marinat cat si cel in ulei erau foarte bune. Dar nu puteai manca doar peste.
Curtea scolii era permanent deschisa inclusiv in vacante. E o crima ca astazi curtile scolilor si salile de sport stau inchise, cu lacatul pe ele, in timp ce copiii n-au unde se juca. Asta o decid azi oameni, care nu s-au jucat niciodata, in curtea scolii sau intre blocuri, cand au fost mici.
In curtea scolii se juca fotbal de dimineata pana seara (mai putin daca aveau unii ore de sport si nu faceau sport in sala)…
Mergeam vara si dadeam cu mingea si racheta de tenis la peretele scolii, undeva in zona unde nu erau geamuri…Nu mi-a zis nimeni niciodata nimic…La strand un bilet pentru o zi intreaga era pentru un copil 3 lei apoi catre 1989 s-a facut 5 lei…Cu toate astea, recunosc ca mai si saream gardul impreuna cu alti copii.
Nu de putine ori se spargea la scoala, din greseala, cate-un geam de la o minge de tenis sau de fotbal si nu era nici un scandal : se-nlocuia geamul si gata. Bicicletele erau peste tot: copiii aveau Pionier, Pegas sau Tohan. Patinoarele la fel: canta muzica uneori, si-ti dadeau ceai cald.
Cu siguranta am avut o copilarie foarte fericita si n-am vazut in jurul meu copii care sa nu aibe una la fel…Si am crescut intr-un cartier obisnuit intr-un oras prafuit de provincie.
Vorbesc ca unul care am trait vremurile alea ca si copil…
Nu poate veni un MINCINOS sa spuna ca de-abia puteai cumpara cateva banane verzi in anii 70
In 1989, profesorii aveau salarii intre 2200 si 3500 de lei (mama era profesoara) dupa vechime si gradele pe care si le puteau lua.
Inginerii erau cu ceva mai bine platiti ca profesorii cu aceeasi vechime in munca.
Un debutant incepea intotdeauna cu salariul minim (1800 si mai apoi 2000 de lei). Dar dupa cateva luni era trecut pe primul nivel de salarizare din specializarea lui”
Citeste continuarea AICI