Vinerea Santoaderului, prima zi de vineri din Postul Mare: Ce obiceiuri se respecta in aceasta zi

Prima saptamana a Postului Mare este denumita Saptamana Curata, iar ultima din acest post este cunoscuta sub numele de Saptamana Mare. Vinerea Ierbii este altfel numita Vinerea Santoaderului, Vinerea Furnicilor sau Vinerea Omanului. Se intind panzele, iar animalelor li se ofera sare descantata pentru a le feri de orice rau provocat de Santoaderi.

Vinerea Furnicilor este tinuta pentru a preveni ca furnicile sa distruga radacinile porumbului si ale altor plante, mai ales atunci cand sunt tinere.

Fiecare zi din prima saptamana a postului Pastelui era dedicata unui Santoader (de exemplu, Martea Santoaderului, Miercurea Santoaderului, etc.), ceea ce a determinat ca aceasta perioada sa fie cunoscuta si ca Saptamana Caii lui Santoader.

Una dintre cele mai semnificative zile era Vinerea Santoaderului, dedicata lui Santoader cel Mare sau cel Schiop.

Asemenea oamenilor considerati a fi rai si periculosi, romanii credeau ca si divinitatile de care se temeau cel mai mult aveau cate un handicap; de obicei, erau infatisati ca schioape: Filipul cel Schiop, Santoaderul cel Schiop, Schioapa, numele Ursitorii care aduceau rau la nasterea unui copil, si altele. Conform unor credinte, Santoaderul cel Mare avea intre sapte si doisprezece cai care erau fii ai unor tineri frumosi ce isi paraseau iubitele. Pentru a nu fi recunoscuti de fetele la care tineau sezatori, acestia isi ascundeau cozile in cioareci si copitele in opinci.

Traditii si obiceiuri

In Saptamana Caii lui Santoader, acestia intrau in casele unde avea loc sezatori si pedepseau fetele care nu respectau zilele de tinere (de sarbatorire): le luau la joc, le ridicau in aer, le loveau cu copitele etc. Din frica Santoaderilor, nicio fata nu parasea seara casa parinteasca pentru a merge, asa cum obisnuia, la sezatoare. Ramaneau acasa si intorceau vasele cu gura in jos pentru a impiedica spiritele rele sa se ascunda in ele.

In ajunul Santoaderului, tinerii merg inainte de rasaritul soarelui pe deal, in cautarea unei radacini numite iarba-vantului, apoi dupa iedera si popelnice, pe care le scot din pamant cu un cutit. In locul lor pun paine si sare, pentru a avea noroc. In Vinerea Santoaderului, taranii dau animalelor sare descantata pentru a le proteja pe tot parcursul anului, iar fetele tinere aduc ofrande pentru popelnice, o planta folosita in diverse ritualuri magice.

Inainte de rasaritul soarelui, fetele merg in padure cu paine, sare si oua, scot radacina de popelnice si in locul ei pun darurile rituale, rostind descantecul: „Popelnice, Popelnice, / Eu iti dau paine si oua, / Tu sa-mi dai cosita noua. / Eu iti dau paine cu sare, / Tu sa-mi dai cosita mare.”

Radacina de iarba-vantului este pastrata, iar in timpul anului, daca cineva este bolnav, se foloseste pentru afumaturi. Se prepara si coliva de Santoaderi. Graul din aceasta coliva este considerat a fi benefic impotriva frigului si poate fi consumat pe tot parcursul anului.