Infarctul miocardic continua sa fie una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial, iar in ultimii ani tot mai multe cazuri sunt raportate si in randul persoanelor tinere. Din acest motiv, interesul pentru metodele de prevenire a bolilor cardiovasculare este in continua crestere. Printre cele mai discutate subiecte se numara administrarea aspirinei, un medicament cunoscut pentru efectul sau asupra coagularii sangelui. Insa poate aceasta sa previna cu adevarat infarctul? Specialistii explica in ce situatii este recomandata si cand poate deveni periculoasa.
Poate aspirina sa previna infarctul? Explicatiile specialistilor
Bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de mortalitate in Statele Unite, fiind responsabile pentru aproximativ o treime din totalul deceselor inregistrate anual. In acest context, multi oameni cauta solutii care sa le reduca riscul unui infarct sau al altor afectiuni cardiace.
Aspirina este unul dintre cele mai cunoscute medicamente asociate cu sanatatea inimii, deoarece este frecvent mentionata in situatiile in care exista suspiciunea unui atac de cord, potrivit EatingWell.com.
Totusi, expertii atrag atentia ca administrarea zilnica a aspirinei nu poate inlocui un stil de viata sanatos. Miscarea regulata, alimentatia echilibrata si controlul factorilor de risc raman cele mai importante masuri pentru protejarea inimii. Aspirina actioneaza diferit: influenteaza procesul de coagulare a sangelui, motiv pentru care poate fi benefica in anumite cazuri si riscanta in altele.
De ce este utilizata aspirina in bolile cardiovasculare
Efectul aspirinei este strans legat de trombocite, celulele sanguine care contribuie la formarea cheagurilor. In mod normal, acestea au rolul de a opri sangerarile atunci cand apare o rana. Insa, in interiorul arterelor, formarea unui cheag poate avea consecinte grave.
Atunci cand placa de aterom dintr-o artera coronara se fisureaza sau se rupe, organismul reactioneaza prin formarea unui cheag. Daca acesta obstructioneaza circulatia sangelui catre inima, poate aparea un infarct miocardic.
„Se poate forma un cheag care sa blocheze fluxul sanguin”, spune dr. Tariq Dayah. „Prin inhibarea trombocitelor, aspirina contribuie la reducerea vascozitatii sangelui, diminuand riscul de inchidere completa a arterei.”
Din punct de vedere medical, aspirina inhiba ireversibil enzimele COX-1 din trombocite, blocand astfel producerea tromboxanului A2, substanta care favorizeaza agregarea plachetara si formarea cheagurilor.
Acesta este motivul pentru care aspirina poate fi administrata in situatii de urgenta, atunci cand exista suspiciunea unui infarct, deoarece poate reduce riscul ca un cheag deja format sa blocheze complet o artera coronara.
Cand este recomandata aspirina in caz de urgenta
Ghidurile medicale actuale recomanda ca, dupa apelarea serviciului de urgenta, personalul medical sau persoanele instruite sa poata indruma un adult constient, care prezinta dureri toracice fara traumatisme, sa mestece si sa inghita un comprimat de aspirina.
Specialistii subliniaza insa ca aceasta utilizare de urgenta nu trebuie confundata cu administrarea zilnica a aspirinei in scop preventiv. Decizia privind tratamentul pe termen lung depinde de istoricul medical al fiecarui pacient si de riscul individual de sangerare.
Poate aspirina sa previna aparitia bolilor de inima?
Desi este eficienta in anumite situatii, aspirina nu impiedica dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Rolul sau principal este reducerea riscului producerii unor evenimente cauzate de formarea cheagurilor de sange la persoanele care au deja afectiuni cardiovasculare diagnosticate.
Din acest motiv, medicii recomanda frecvent administrarea unei doze mici de aspirina dupa un infarct miocardic sau in cazul pacientilor diagnosticati cu ateroscleroza, caracterizata prin acumularea de placi in interiorul arterelor.
Medicamentul nu elimina placa de aterom si nici nu trateaza cauza bolii, insa reduce probabilitatea aparitiei unui cheag capabil sa blocheze circulatia sangelui si sa declanseze un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.
Diferenta dintre preventia primara si preventia secundara
Cardiologii fac o distinctie clara intre preventia primara si preventia secundara atunci cand vine vorba despre administrarea aspirinei.
Preventia primara urmareste evitarea primului infarct sau a primului accident vascular cerebral la persoane care nu au avut anterior astfel de probleme. In schimb, preventia secundara are ca obiectiv reducerea riscului aparitiei unui nou eveniment cardiovascular la pacientii deja diagnosticati cu o boala cardiaca.
In cazul preventiei primare, beneficiile sunt de multe ori limitate.
„Depinde de riscul initial”, spune dr. Heather Shenkman. „Aspirina poate provoca sangerari, iar noi vrem sa ne asiguram ca beneficiile aspirinei depasesc riscul asociat administrarii acesteia.”
Pentru persoanele care au suferit deja un infarct sau un accident vascular cerebral ori prezinta alte afectiuni cardiovasculare importante, situatia este diferita.
„Persoanele cu boli cardiovasculare confirmate, cum ar fi un infarct miocardic anterior, stenturi coronariene, o interventie chirurgicala de bypass anterioara, accident vascular cerebral sau AIT [atac ischemic tranzitoriu], boala arteriala periferica si placi coronariene semnificative cunoscute, vor beneficia substantial de administrarea zilnica a 81 de miligrame de aspirina”, spune Dayah. „Riscul de a preveni un eveniment cardiovascular depaseste riscul de sangerare.”
Cum poti reduce cu adevarat riscul unui infarct
Medicii atrag atentia ca aspirina nu poate compensa efectele unui stil de viata nesanatos. Prevenirea bolilor cardiovasculare incepe cu adoptarea unor obiceiuri care protejeaza inima si vasele de sange pe termen lung.
Specialistii recomanda:
- mentinerea unei alimentatii echilibrate, bogate in legume, fructe si cereale integrale;
- practicarea regulata a activitatii fizice;
- renuntarea la fumat;
- mentinerea unei greutati corporale sanatoase;
- controlul tensiunii arteriale, colesterolului si glicemiei;
- reducerea stresului si asigurarea unui somn de calitate;
- efectuarea controalelor medicale periodice.
Concluzia specialistilor este clara: aspirina poate salva vieti in anumite situatii si are un rol important pentru pacientii cu boli cardiovasculare confirmate. Totusi, administrarea zilnica fara recomandarea medicului nu este lipsita de riscuri si poate provoca sangerari serioase. De aceea, tratamentul cu aspirina trebuie inceput doar la indicatia unui specialist, dupa evaluarea atenta a beneficiilor si a riscurilor pentru fiecare pacient.
Alte Stiri
