O casa, un apartament sau un teren primit prin donatie de la parinti poate deveni, dupa decesul acestora, motiv de neintelegere intre frati. Multi cred ca, odata ce bunul a fost donat si actul a fost semnat la notar, ceilalti mostenitori nu mai pot avea nicio pretentie.
In realitate, situatia este mai nuantata. Conteaza ce scrie in contractul de donatie, cine sunt mostenitorii, ce alte bunuri raman in patrimoniu si daca donatia afecteaza rezerva succesorala a celorlalti mostenitori.
Clauza importanta din contractul de donatie
Una dintre mentiunile care poate avea o importanta deosebita la succesiune este scutirea de raport a donatiei.
In principiu, atunci cand o donatie este facuta unui descendent care vine la mostenire, poate aparea problema raportului donatiei, potrivit regulilor prevazute de Codul civil. Prin aceasta regula se urmareste, in anumite situatii, pastrarea echilibrului intre mostenitorii care vin impreuna la succesiune.
Daca insa parintele a prevazut in mod valabil ca donatia este facuta cu scutire de raport, bunul sau valoarea sa nu mai este supusa raportului in aceleasi conditii ca o donatie nescutita.
De aceea, formulari precum „donatie cu scutire de raport” pot avea consecinte importante dupa moartea donatorului.
Scutirea de raport nu inseamna ca donatia este imposibil de atins
Aici apare confuzia cea mai frecventa. Raportul donatiei si reductiunea liberalitatilor excesive sunt doua mecanisme juridice diferite.
Chiar daca donatia a fost facuta cu scutire de raport, aceasta nu inseamna automat ca ceilalti copii nu vor putea formula nicio pretentie.
Copiii sunt, in conditiile legii, mostenitori rezervatari. Legea le protejeaza o anumita parte din mostenire, numita rezerva succesorala.
Daca donatiile sau alte liberalitati facute de parinte depasesc partea de care acesta putea dispune liber si ajung sa incalce rezerva succesorala, mostenitorul rezervatar afectat poate solicita reductiunea liberalitatilor excesive.
Ce pot cere ceilalti frati
Faptul ca unul dintre copii a primit o casa sau un teren nu le ofera automat celorlalti frati dreptul la o cota din acel bun. Situatia trebuie analizata in cadrul succesiunii.
In functie de imprejurari, ceilalti mostenitori ar putea solicita:
- raportul donatiei, daca sunt indeplinite conditiile legale si donatia nu este scutita de raport;
- reductiunea donatiei, daca prin aceasta a fost incalcata rezerva lor succesorala;
- stabilirea masei succesorale si a valorii bunurilor si donatiilor care trebuie luate in calcul;
- partajul bunurilor care fac efectiv parte din mostenire.
Prin urmare, simplul argument „eu am primit bunul prin donatie inainte sa moara parintele” nu rezolva intotdeauna problema.
Exemplu simplu: un copil primeste casa
Sa presupunem ca un parinte are doi copii si ii doneaza unuia dintre ei un imobil important. Dupa deces, in patrimoniu mai raman foarte putine bunuri.
La succesiune trebuie analizate donatia, bunurile ramase si drepturile mostenitorilor rezervatari. Daca donatia este nescutita de raport si sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, poate interveni raportul.
Daca donatia este facuta cu scutire de raport, analiza nu se opreste insa aici. Trebuie verificat daca prin valoarea donatiei a fost incalcata rezerva succesorala a celuilalt copil.
Daca rezerva a fost incalcata, acesta poate avea dreptul sa solicite reductiunea donatiei in limita necesara pentru intregirea rezervei sale.
Donatia nu se imparte automat in mod egal intre frati
O alta idee gresita este ca, dupa moartea parintilor, toate donatiile facute copiilor se „anuleaza”, iar bunurile se impart din nou in mod egal.
Nu exista o asemenea regula generala.
O donatie valabil incheiata produce efecte juridice. La succesiune se verifica insa daca exista obligatia de raport si daca liberalitatile facute in timpul vietii au respectat rezerva succesorala a persoanelor protejate de lege.
Conteaza foarte mult formularea exacta din act
Inainte de aparitia unui conflict intre frati, este important sa fie citit integral contractul de donatie. Nu este suficient sa se stie doar ca „parintii mi-au facut actele”.
Trebuie verificat daca documentul contine scutire de raport, daca exista sarcini sau alte clauze, cine a facut donatia, ce cota din bun a fost donata si in ce conditii a fost incheiat actul.
De asemenea, situatia poate fi diferita daca bunul apartinea ambilor parinti, daca unul dintre ei este inca in viata sau daca exista sot supravietuitor si alti mostenitori rezervatari.
Poate un frate sa ceara anularea donatiei doar pentru ca a primit mai putin?
Nu, simpla nemultumire privind donatia nu duce automat la anularea acesteia. Contestarea valabilitatii unui contract de donatie presupune existenta unui temei juridic si trebuie deosebita de cererea de raport sau de reductiune.
Cu alte cuvinte, faptul ca un copil a primit mai mult in timpul vietii parintelui nu inseamna, prin el insusi, ca actul este nul.
Ce trebuie verificat inainte de succesiune
- Contractul de donatie si formularea exacta a clauzelor.
- Daca donatia este sau nu scutita de raport.
- Ce bunuri mai existau in patrimoniul parintelui la data decesului.
- Ce alte donatii au fost facute in timpul vietii.
- Cine sunt mostenitorii rezervatari.
- Daca rezerva succesorala a vreunuia dintre acestia a fost incalcata.
Concluzie
Daca ai primit o donatie de la parinti, existenta unei clauze de scutire de raport poate conta foarte mult la viitoarea succesiune. Ea nu trebuie insa confundata cu o garantie ca bunul nu va putea fi niciodata luat in calcul in raport cu drepturile celorlalti mostenitori.
Chiar si in cazul unei donatii scutite de raport trebuie respectata rezerva succesorala. Daca aceasta este incalcata, mostenitorul rezervatar poate avea la dispozitie mecanismul reductiunii liberalitatilor excesive.
Alte Stiri
