Cati ani necontributivi sunt luati in calcul la pensie este una dintre intrebarile importante pentru romanii care se apropie de pensionare. Actuala Lege a pensiilor face diferenta intre stagiul de cotizare contributiv, perioadele asimilate si perioadele necontributive recunoscute de lege. Toate pot conta in anumite situatii, insa nu in acelasi mod.
Legea nr. 360/2023, aplicata integral de la 1 septembrie 2024, stabileste ca stagiul de cotizare este format din stagiul contributiv, perioadele asimilate si perioadele necontributive recunoscute ca stagii de cotizare.
Ce inseamna perioade necontributive la pensie
Perioadele necontributive sunt acele intervale recunoscute prin lege ca vechime in munca sau stagiu de cotizare, desi pentru ele nu a existat obligatia platii contributiilor de asigurari sociale.
Casa Nationala de Pensii Publice precizeaza ca aceste perioade sunt recunoscute in baza unor acte normative speciale si pot fi valorificate la stabilirea drepturilor de pensie, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege.
Cati ani necontributivi pot fi luati in calcul
Legea nu stabileste o limita generala de tipul „maximum 3 ani” sau „maximum 5 ani” pentru toate perioadele necontributive. Se ia in calcul durata efectiva a perioadei care poate fi dovedita si care este recunoscuta de actul normativ aplicabil fiecarei situatii.
Cu alte cuvinte, numarul de ani difera de la o persoana la alta. Un pensionar poate avea cateva luni de perioada necontributiva, iar altul poate avea mai multi ani, in functie de situatiile in care s-a aflat si de documentele pe care le poate prezenta.
Ce perioade necontributive sunt recunoscute de lege
CNPP enumera, printre exemplele de perioade necontributive recunoscute la pensie:
- perioadele recunoscute persoanelor persecutate din motive politice, deportate in strainatate sau constituite in prizonieri, in conditiile Decretului-lege nr. 118/1990;
- perioada suplimentara acordata la vechimea in munca potrivit Decretului-lege nr. 118/1990;
- perioada recunoscuta ca vechime in munca pentru sotia salariata care si-a urmat sotul trimis in misiune permanenta in strainatate, potrivit legislatiei aplicabile;
- perioadele in care o persoana a primit ajutor de somaj sau ajutor de integrare profesionala, potrivit Legii nr. 1/1991, inainte de 1 aprilie 2001;
- anumite perioade in care au fost acordate plati compensatorii inainte de 1 aprilie 2001;
- anumite perioade cu venit de completare sau plati compensatorii dupa 1 aprilie 2001, daca acestea nu se suprapun cu o perioada de somaj sau cu un contract de munca;
- perioada suplimentara la vechimea in munca aferenta activitatii desfasurate in grupele I si II de munca ori in conditii deosebite sau speciale;
- perioada de exil;
- alte perioade recunoscute ca vechime in munca prin acte normative speciale, pentru care nu s-au datorat contributii sociale.
In aceasta ultima categorie pot intra, potrivit CNPP, si anumite perioade de somaj tehnic acordate in baza unor acte normative speciale.
Facultatea si armata sunt perioade necontributive?
Facultatea si serviciul militar sunt adesea incluse in discutiile despre „anii necontributivi”, insa, din punct de vedere juridic, acestea sunt incadrate de Legea nr. 360/2023 in categoria perioadelor asimilate stagiului de cotizare.
Perioadele asimilate recunoscute de lege includ studiile universitare urmate la zi sau cu frecventa, pe durata normala, daca acestea au fost absolvite cu diploma, precum si serviciul militar in termen, perioada de concentrare, mobilizare sau prizonierat.
Si concediul pentru cresterea copilului poate conta
Tot perioada asimilata este si concediul pentru cresterea copilului acordat incepand cu 1 ianuarie 2006.
Aceasta perioada are insa un regim special: este luata in considerare inclusiv la calcularea stagiului minim si a stagiului complet de cotizare contributiv.
Ce alte perioade asimilate sunt recunoscute
Legea mai include in categoria perioadelor asimilate:
- anumite indemnizatii de asigurari sociale primite intre 1 aprilie 2001 si 1 ianuarie 2006;
- concediul pentru incapacitate temporara de munca provocata de accident de munca sau boala profesionala, incepand cu 1 ianuarie 2005;
- concediul pentru cresterea copilului, in conditiile prevazute de lege.
Aceste perioade nu trebuie confundate automat cu vechimea contributiva efectiva.
Stagiul contributiv ramane esential pentru pensionare
Actuala lege stabileste un stagiu minim de cotizare contributiv de 15 ani si un stagiu complet contributiv de 35 de ani, atat pentru femei, cat si pentru barbati, cu aplicarea etapizata a acestor conditii in cazul femeilor, in functie de luna si anul nasterii.
De aceea, simplul fapt ca o persoana are, spre exemplu, mai multi ani de facultate, armata sau alte perioade recunoscute nu inseamna automat ca acei ani pot inlocui integral stagiul contributiv cerut pentru toate formele de pensionare.
Documentele sunt esentiale pentru recunoasterea perioadelor
Pentru ca perioadele respective sa fie valorificate, ele trebuie dovedite prin acte. In functie de situatie, pot fi necesare carnetul de munca, adeverinte, livretul militar, diploma universitara si foaia matricola sau alte documente justificative.
CNPP precizeaza, de exemplu, ca pentru studiile universitare se poate solicita diploma de absolvire impreuna cu foaia matricola sau cu o adeverinta din care sa rezulte durata normala a studiilor, perioada in care au fost urmate si faptul ca acestea au fost urmate la zi.
De ce este importanta diferenta dintre contributiv si necontributiv
Diferenta este importanta mai ales atunci cand se verifica indeplinirea conditiilor pentru pensia anticipata sau pentru anumite reduceri ale varstei de pensionare. In aceste cazuri, legea cere in mod expres anumite perioade de stagiu contributiv, iar nu toate perioadele asimilate sau necontributive pot fi folosite in acelasi mod.
Prin urmare, nu exista un numar unic de ani necontributivi valabil pentru toti pensionarii. Fiecare dosar se calculeaza in functie de perioadele efectiv realizate, de categoria juridica in care acestea se incadreaza si de documentele prezentate casei teritoriale de pensii.