Cand vine frigul, fiecare gospodarie incalzita cu soba, semineu sau centrala pe lemne isi doreste acelasi lucru: caldura cat mai multa, un foc care sa tina si un consum cat mai mic de lemne. Insa nu toate esentele ard la fel, iar diferentele pot fi importante, mai ales in noptile geroase de iarna.
Unele lemne se aprind repede si produc o flacara puternica, dar se consuma intr-un timp scurt. Altele ard mai lent, formeaza un strat consistent de jar si elibereaza caldura treptat. Tocmai de aceea, alegerea lemnului potrivit poate influenta atat confortul din locuinta, cat si cantitatea de combustibil necesara pe parcursul iernii.
Carpenul, salcamul, fagul si stejarul se numara printre cele mai apreciate esente pentru incalzire. Totusi, exista un detaliu esential: lemnul trebuie sa fie suficient de uscat pentru a arde eficient.
Ce lemn tine cel mai mult jarul in soba
Daca iti doresti un foc care sa arda constant si sa formeze jar de durata, lemnele de esenta tare sunt, in general, cea mai buna alegere.
Acestea au o densitate mai mare decat lemnele de esenta moale, ceea ce inseamna ca aceeasi cantitate de lemn, masurata in volum, poate contine mai mult combustibil si poate furniza mai multa energie.
Printre cele mai potrivite esente pentru jar de durata se numara carpenul, salcamul, stejarul si fagul.
Trebuie insa facuta o diferenta importanta: puterea calorica exprimata in kWh/kg nu arata singura cat timp va arde un bustean. Durata arderii depinde si de densitatea lemnului, dimensiunea bucatilor, umiditate, tirajul cosului si modul de functionare al sobei.
Carpenul – unul dintre cele mai bune lemne pentru caldura si jar puternic
Carpenul este considerat de multi gospodari unul dintre cele mai bune lemne de foc. Are o densitate ridicata, arde constant si poate produce un strat consistent de jar.
Potrivit valorilor orientative pentru lemn fara scoarta, cu o umiditate de aproximativ 15%, carpenul are o putere calorica de aproximativ 4,3–4,5 kWh/kg.
Avantajul sau principal este cantitatea mare de energie pe care o poate oferi la acelasi volum de lemne, comparativ cu esentele usoare.
Carpenul este potrivit pentru sobe si centrale compatibile cu lemnul de esenta tare, mai ales atunci cand se urmareste o ardere sustinuta si formarea unui jar consistent.
Fiind un lemn dens, trebuie uscat corespunzator si poate fi mai dificil de aprins decat esentele usoare.
Salcamul – lemnul care poate pastra jarul mult timp
Salcamul este o alta alegere apreciata pentru incalzirea locuintelor. Este un lemn tare, dens si rezistent, care poate oferi o ardere indelungata.
Puterea sa calorica orientativa este de 4,2–4,4 kWh/kg, la o umiditate de aproximativ 15%.
Unul dintre avantajele salcamului este capacitatea de a forma jar consistent, mai ales atunci cand bucatile sunt bine uscate si au dimensiuni potrivite pentru focar.
Totusi, salcamul poate produce pocnituri si scantei, motiv pentru care trebuie folosit cu atentie in semineele deschise. Este mai potrivit pentru instalatiile cu focar inchis, daca producatorul permite utilizarea acestei esente.
Fagul – alegerea echilibrata pentru incalzirea casei
Fagul este unul dintre cele mai utilizate lemne de foc din Romania. Este apreciat pentru arderea relativ uniforma, caldura constanta si disponibilitatea sa.
Are o putere calorica orientativa de 4,1–4,2 kWh/kg.
Atunci cand este bine uscat, fagul se aprinde relativ usor, arde cu flacara stabila si formeaza jar bun.
Este o alegere potrivita pentru gospodariile care folosesc zilnic soba sau centrala pe lemne si doresc un echilibru intre usurinta aprinderii, caldura produsa si durata arderii.
Un alt avantaj este faptul ca fagul poate fi combinat cu lemne mai usoare pentru aprinderea focului.
Stejarul si gorunul – caldura constanta si ardere lenta
Stejarul si gorunul sunt esente tari, cunoscute pentru densitatea ridicata si capacitatea de a produce jar persistent.
Puterea lor calorica orientativa este de 4,0–4,2 kWh/kg.
Aceste lemne pot arde lent si pot oferi caldura pe o perioada mai lunga decat esentele usoare, in conditii similare de utilizare.
Exista insa un aspect foarte important: stejarul are nevoie, de regula, de o perioada lunga de uscare. Daca este pus pe foc inainte sa ajunga la umiditatea potrivita, arde greu, produce mai mult fum si poate favoriza depunerile in cos.
Pentru rezultate bune, stejarul trebuie depozitat intr-un spatiu aerisit, protejat de ploaie, pana cand umiditatea sa este suficient de redusa.
Frasinul – lemnul care ofera caldura buna si ardere uniforma
Frasinul este o alta esenta potrivita pentru incalzire. Are o putere calorica orientativa de aproximativ 4,1 kWh/kg si ofera o ardere relativ constanta.
Este apreciat pentru faptul ca poate produce caldura buna si jar suficient de consistent pentru utilizarea obisnuita in sobe.
Chiar daca frasinul are reputatia de a arde bine, nu trebuie folosit verde. Si aceasta esenta trebuie uscata corespunzator inainte de utilizare.
Lemnul de mar si cires – caldura buna si ardere placuta
Lemnul provenit de la pomi fructiferi, precum marul si ciresul, poate reprezenta un combustibil foarte bun atunci cand este sanatos, curat si bine uscat.
Puterea calorica orientativa este de 4,1–4,2 kWh/kg.
Aceste esente au, in general, o densitate buna si pot produce o ardere stabila. Sunt apreciate si pentru aroma placuta a fumului in anumite utilizari in aer liber.
Totusi, pentru incalzirea locuintei, criteriile principale trebuie sa ramana umiditatea, densitatea si compatibilitatea cu instalatia de incalzire.
Bradul si molidul – de ce ard repede, desi au putere calorica buna
Bradul si molidul pot surprinde prin valorile lor calorice. La o umiditate de aproximativ 15%, puterea lor calorica orientativa este de 4,2–4,3 kWh/kg.
Aceste valori sunt apropiate de cele ale unor esente tari. Explicatia este ca puterea calorica raportata la kilogram nu este acelasi lucru cu energia obtinuta dintr-un volum de lemne.
Bradul si molidul sunt mai usoare, iar un metru cub de astfel de lemne contine, in general, mai putina masa lemnoasa decat un metru cub de carpen sau stejar.
Din acest motiv, la acelasi volum, lemnul de rasinoase se poate consuma mai repede si poate necesita alimentari mai dese.
Bradul si molidul bine uscate sunt utile pentru aprinderea focului, deoarece iau foc relativ repede.
Trebuie insa utilizate numai in instalatii care permit acest tip de combustibil. Rasinoasele pot produce scantei, iar arderea incompleta, mai ales a lemnului umed, favorizeaza depunerile de funingine si creozot.
Plopul si salcia – de ce nu sunt prima alegere pentru jar de durata
Plopul si salcia sunt esente usoare, care ard, in general, mai repede decat lemnele dense.
Potrivit valorilor orientative furnizate, puterea lor calorica este de aproximativ 3,0–3,1 kWh/kg.
Aceste valori trebuie privite cu prudenta, deoarece puterea calorica reala variaza in functie de umiditate si de metoda de determinare. Pentru lemn la aceeasi umiditate, diferentele energetice pe kilogram dintre specii sunt, in general, mai mici decat diferentele pe volum.
Plopul si salcia pot fi folosite pentru incalzire daca sunt bine uscate, dar nu reprezinta alegerea ideala atunci cand obiectivul este obtinerea unui jar consistent si de lunga durata.
Ce putere calorica au principalele tipuri de lemn de foc
Valorile de mai jos sunt orientative, pentru lemn fara scoarta, la aproximativ 15% umiditate, conform datelor de referinta utilizate in aceasta comparatie.
| Tipul de lemn | Putere calorica orientativa |
|---|---|
| Carpen | 4,3–4,5 kWh/kg |
| Salcam | 4,2–4,4 kWh/kg |
| Brad / Molid | 4,2–4,3 kWh/kg |
| Fag | 4,1–4,2 kWh/kg |
| Mar / Cires | 4,1–4,2 kWh/kg |
| Frasin | 4,1 kWh/kg |
| Stejar / Gorun | 4,0–4,2 kWh/kg |
| Artar / Mesteacan | 4,0–4,2 kWh/kg |
| Tei | Aproximativ 3,6 kWh/kg |
| Plop / Salcie | 3,0–3,1 kWh/kg |
Nota: Valorile sunt estimari orientative, nu masuratori certificate pentru fiecare lot. In practica, energia utila depinde de umiditatea reala, de masa combustibilului si de randamentul instalatiei. Diferentele dintre speciile de lemn sunt mai relevante atunci cand comparatia se face la acelasi volum.
Greseala care te face sa consumi mai multe lemne, indiferent de esenta
Poti cumpara carpen, fag sau stejar de foarte buna calitate, dar daca lemnele sunt umede, o parte importanta din energia focului va fi consumata pentru evaporarea apei.
Lemnul verde sau insuficient uscat se aprinde greu, produce mai mult fum si poate duce la depuneri periculoase in soba si in cosul de fum.
Pentru majoritatea sobelor si semineelor moderne, se recomanda lemn cu o umiditate de cel mult 20%, masurata corect.
Umiditatea poate fi verificata cu un aparat special, numit umidometru. Pentru o masurare mai relevanta, busteanul se despica, iar verificarea se face pe suprafata proaspat expusa, conform instructiunilor aparatului.
Lemnele trebuie depozitate intr-un loc aerisit, ridicate de la sol si protejate de ploaie. Nu este recomandata acoperirea completa a stivei cu folie, deoarece umezeala poate ramane blocata in interior.
Este mai bun lemnul gros sau cel subtire pentru un foc de durata?
Dimensiunea lemnelor influenteaza viteza de ardere.
Bucatile subtiri se aprind repede si sunt potrivite pentru pornirea focului. In schimb, bustenii mai grosi, bine uscati, pot arde mai lent si pot mentine jarul mai mult timp.
Totusi, lemnele nu trebuie sa fie atat de mari incat sa impiedice circulatia aerului sau sa depaseasca dimensiunile recomandate de producatorul sobei.
O combinatie eficienta poate fi folosirea unor bucati mai mici de lemn uscat pentru aprindere, urmate de lemne dense, precum fagul, carpenul sau stejarul, pentru mentinerea caldurii.
Cum faci focul sa tina mai mult fara sa consumi inutil lemne
Pentru o ardere eficienta, este important ca soba sa primeasca suficient aer, iar lemnele sa fie asezate astfel incat flacara sa se poata dezvolta corespunzator.
Nu supraincarca focarul si nu incerca sa prelungesti arderea prin inchiderea excesiva a admisiei de aer. Arderea mocnita poate produce cantitati mari de monoxid de carbon si creozot, crescand riscul de intoxicatie si incendiu de cos.
Respecta instructiunile producatorului pentru alimentarea cu lemne, reglarea aerului si utilizarea pe timpul noptii.
De asemenea, cosul de fum trebuie verificat si curatat periodic de personal calificat. Un cos infundat sau cu depuneri poate afecta tirajul si poate deveni periculos.
In locuintele incalzite cu sobe, seminee sau centrale pe combustibil solid este recomandata instalarea detectoarelor de monoxid de carbon, potrivite pentru acest scop.
Ce lemn merita cumparat pentru iarna: carpen, fag, salcam sau stejar?
Daca principalul obiectiv este sa obtii multa caldura dintr-un volum cat mai mic de lemne si un jar consistent, carpenul si salcamul sunt alegeri foarte bune.
Fagul reprezinta o varianta echilibrata pentru incalzirea zilnica, datorita arderii uniforme si disponibilitatii sale.
Stejarul si gorunul sunt potrivite pentru o ardere sustinuta, dar trebuie sa fie bine uscate.
Frasinul si lemnul de pomi fructiferi pot oferi, de asemenea, rezultate bune.
In schimb, bradul si molidul sunt utile mai ales pentru aprindere si pentru obtinerea rapida a flacarii, daca instalatia permite folosirea lor.
La cumparare, nu compara doar pretul pe metru cub. Verifica daca este vorba despre metru cub stivuit sau volum solid, ce esenta primesti si cat de uscate sunt lemnele.
Un lemn aparent ieftin poate deveni mai costisitor daca are multa apa sau o densitate redusa si trebuie alimentat mai des.
Concluzie: lemnul care ofera caldura si jar de durata
Carpenul, salcamul, fagul si stejarul se numara printre cele mai potrivite lemne pentru gospodariile care isi doresc caldura constanta si jar de durata.
Totusi, alegerea esentei nu este suficienta. Umiditatea lemnului, dimensiunea bucatilor si modul de functionare al sobei sunt la fel de importante.
Un lemn tare, bine uscat, folosit intr-o instalatie intretinuta corespunzator, poate oferi mai mult confort si o utilizare mai eficienta a combustibilului.
Secretul nu este sa pui cat mai multe lemne pe foc, ci sa alegi lemnul potrivit, sa il usuci bine si sa il arzi corect. Asa obtii caldura buna, jar consistent si eviti risipa in lunile geroase.
Alte Stiri
