Oboseala, iritabilitatea si dificultatile de concentrare sunt asociate frecvent cu stresul, noptile nedormite sau programul incarcat. Totusi, atunci cand persista si sunt insotite de alte modificari ale organismului, acestea pot aparea si in cazul unei glicemii crescute.
Diabetul de tip 2 se poate dezvolta lent, iar semnele de inceput pot fi usor de ignorat. Unele persoane ajung sa traiasca mult timp cu boala fara sa stie, deoarece simptomele nu sunt intotdeauna intense.
1. Oboseala care nu dispare dupa odihna
Este firesc sa te simti obosit dupa o zi grea sau dupa o noapte in care nu ai dormit suficient. Devine insa ingrijorator atunci cand lipsa de energie persista, desi te odihnesti si nu ai facut un efort neobisnuit.
In diabetul de tip 2, glucoza se poate acumula in sange, in timp ce organismul nu o foloseste eficient pentru producerea energiei. In plus, urinarile frecvente pot favoriza deshidratarea, ceea ce accentueaza senzatia de epuizare.
Oboseala poate deveni mai evidenta dupa mese si poate fi insotita de somnolenta, slabiciune sau senzatia ca nu mai ai energie pentru activitatile obisnuite.
Cand ar trebui sa fii atent?
- te trezesti obosit chiar si dupa un somn suficient;
- simti nevoia sa dormi imediat dupa masa;
- activitatile simple te epuizeaza;
- oboseala persista mai multe saptamani;
- apare impreuna cu sete sau urinari frecvente.
2. Iritabilitatea si schimbarile de dispozitie
Stresul poate face orice persoana mai nervoasa, mai agitata sau mai sensibila. Totusi, variatiile glicemiei pot influenta si ele starea generala si capacitatea de concentrare.
O persoana poate deveni iritabila, nelinistita sau lipsita de rabdare, fara sa identifice o cauza clara. Uneori apar si senzatia de foame la scurt timp dupa masa, durerile de cap sau slabiciunea.
Aceste manifestari nu confirma diabetul, insa nu trebuie puse automat pe seama stresului daca se repeta si sunt insotite de alte simptome.
Semne care pot aparea impreuna
- foame persistenta, chiar si dupa masa;
- dificultati de concentrare;
- iritabilitate neobisnuita;
- stare de slabiciune;
- sete mai mare decat in mod normal;
- vedere care se incetoseaza temporar.
3. Dificultatile de concentrare si vederea incetosata
Atunci cand esti stresat sau obosit, poate fi greu sa te concentrezi. Insa glicemia crescuta poate produce si ea o senzatie de „ceata mentala”, iar modificarile temporare ale lichidelor din ochi pot afecta claritatea vederii.
Unele persoane observa ca trebuie sa isi forteze privirea, ca literele devin neclare sau ca vederea se schimba de la o zi la alta.
Vederea incetosata nu trebuie ignorata si nu ar trebui pusa automat pe seama timpului petrecut in fata telefonului sau calculatorului.
Semnele clasice care pot insoti aceste simptome
Suspiciunea de diabet devine mai importanta daca oboseala, iritabilitatea sau dificultatile de concentrare apar impreuna cu:
- sete persistenta;
- urinari mai dese, inclusiv in timpul noptii;
- foame accentuata;
- scadere in greutate fara explicatie;
- vedere incetosata;
- rani care se vindeca greu;
- infectii urinare sau fungice repetate;
- furnicaturi ori amorteala la nivelul mainilor si picioarelor.
De ce apar setea si urinarile frecvente?
Atunci cand exista prea multa glucoza in sange, rinichii incearca sa elimine surplusul prin urina. Odata cu glucoza se pierde si o cantitate mai mare de apa.
Astfel pot aparea urinarile frecvente, gura uscata, setea intensa si deshidratarea. Persoana bea mai multe lichide, dar continua sa simta nevoia de apa.
Stresul si diabetul se pot influenta reciproc
Stresul nu inseamna automat ca o persoana are diabet. Totusi, perioadele prelungite de stres pot afecta somnul, alimentatia si activitatea fizica.
Unele persoane incep sa consume mai multe dulciuri, produse procesate sau bauturi indulcite si fac mai putina miscare. Aceste obiceiuri pot contribui la cresterea riscului metabolic.
In plus, simptomele unei glicemii crescute pot fi confundate cu efectele stresului, ceea ce intarzie efectuarea analizelor.
Cine are un risc mai mare?
Este recomandata o atentie suplimentara daca exista unul sau mai multi dintre urmatorii factori:
- rude apropiate cu diabet de tip 2;
- exces ponderal, in special in zona abdominala;
- sedentarism;
- hipertensiune arteriala;
- colesterol sau trigliceride crescute;
- antecedente de diabet gestational;
- sindromul ovarelor polichistice;
- varsta inaintata;
- prediabet diagnosticat anterior.
Ce analize pot depista diabetul?
Simptomele nu sunt suficiente pentru stabilirea diagnosticului. Medicul poate recomanda:
- glicemia pe nemancate;
- hemoglobina glicozilata, numita HbA1c;
- testul de toleranta la glucoza;
- glicemia masurata in prezenta unor simptome sugestive.
HbA1c ofera informatii despre nivelul mediu al glicemiei din ultimele aproximativ doua-trei luni.
Nu incerca sa stabilesti singur diagnosticul
Oboseala, iritabilitatea si dificultatile de concentrare pot avea numeroase alte cauze, printre care anemia, problemele tiroidei, lipsa somnului, depresia, anxietatea sau anumite carente nutritive.
De aceea, diagnosticul trebuie stabilit prin analize si consultatie medicala, nu doar pe baza simptomelor sau a unei masuratori intamplatoare.
Cand trebuie sa mergi la medic?
Programeaza un consult daca simptomele persista sau daca observi sete intensa, urinari dese, vedere incetosata, rani care se vindeca greu ori infectii repetate.
Evaluarea este importanta si daca nu ai simptome, dar ai mai multi factori de risc pentru diabet.
Cand este nevoie de ajutor medical rapid?
Solicita ajutor medical urgent daca apar sete extrema, urinari foarte frecvente, varsaturi, dureri abdominale, respiratie rapida si profunda, somnolenta accentuata, confuzie sau respiratie cu miros fructat.
Aceste manifestari pot indica o crestere severa a glicemiei si necesita evaluare imediata.
Concluzie
Oboseala persistenta, iritabilitatea si dificultatile de concentrare sunt puse adesea pe seama stresului. Atunci cand se repeta si sunt insotite de sete excesiva, urinari frecvente sau vedere incetosata, este important sa fie verificata glicemia.
Diabetul de tip 2 poate evolua discret. O analiza simpla facuta la timp poate ajuta la depistarea bolii inainte de aparitia complicatiilor.
Acest articol are scop informativ si nu inlocuieste consultatia, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medic.
Alte Stiri
