Inalţarea Sfintei Cruci este una dintre cele mai importante sarbatori din calendarul creştin ortodox. Praznuita in fiecare an pe 14 septembrie, aceasta zi este marcata cu cruce roşie şi este cunoscuta in popor şi sub numele de Ziua Crucii.
Sarbatoarea are o semnificaţie profunda pentru credincioşi, fiind legata de cinstirea Crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul Iisus Hristos. In tradiţia romaneasca, data de 14 septembrie este insoţita şi de numeroase obiceiuri, credinţe şi superstiţii transmise din generaţie in generaţie.
Ce se sarbatoreşte pe 14 septembrie
Inalţarea Sfintei Cruci aminteşte de doua momente importante din istoria creştinismului.
Primul este legat de descoperirea Sfintei Cruci la Ierusalim, in vremea imparatului Constantin cel Mare şi a mamei sale, Sfanta Imparateasa Elena. Potrivit tradiţiei creştine, Crucea a fost gasita in secolul al IV-lea, iar Patriarhul Macarie al Ierusalimului a inalţat-o inaintea mulţimii pentru ca oamenii sa o poata vedea şi cinsti.
Al doilea moment este legat de readucerea Sfintei Cruci la Ierusalim dupa ce fusese luata de perşi.
Inalţarea Sfintei Cruci este zi de post
Pe 14 septembrie se ţine post, indiferent in ce zi a saptamanii cade sarbatoarea.
Postul are rolul de a aminti de Patimile şi Rastignirea Mantuitorului şi nu inseamna doar abţinerea de la anumite alimente. Credincioşii sunt indemnaţi sa se roage, sa evite conflictele, sa faca fapte bune şi sa petreaca aceasta zi in linişte şi cumpatare.
In mod tradiţional, nu se consuma carne, oua, lapte şi produse lactate.
Ce nu e bine sa faci de Inalţarea Sfintei Cruci
Fiind o sarbatoare mare, marcata cu cruce roşie, credincioşii sunt indemnaţi sa evite pe cat posibil muncile grele care pot fi amanate.
In tradiţia populara se spune ca pe 14 septembrie nu este bine sa se lucreze la camp, sa se inceapa treburi gospodareşti importante sau sa se faca activitaţi care pot fi lasate pentru o alta zi.
Totuşi, aceste recomandari nu trebuie transformate in superstiţii. Activitaţile necesare, ingrijirea copiilor, a bolnavilor, pregatirea hranei sau munca ce nu poate fi evitata nu trebuie privite ca interdicţii absolute.
Nu este bine sa te cerţi
O alta credinţa pastrata in popor spune ca in Ziua Crucii oamenii ar trebui sa evite certurile, vorbele grele şi supararile.
Sensul acestei tradiţii se potriveşte şi cu indemnul creştin la impacare, iertare şi linişte sufleteasca.
Mulţi credincioşi aleg sa işi inceapa ziua cu o rugaciune şi sa incerce sa se impace cu persoanele cu care au avut neinţelegeri.
De ce se duc busuioc şi plante la biserica
In mai multe zone ale ţarii exista obiceiul ca oamenii sa duca la biserica busuioc şi alte plante aromatice pentru a fi binecuvantate.
Dupa slujba, acestea sunt luate acasa şi pastrate, de obicei, langa icoane.
In tradiţia populara, busuiocului sfinţit i-au fost atribuite de-a lungul timpului numeroase semnificaţii legate de protecţia casei, sanatate şi spor.
Ziua Crucii şi inceputul toamnei adevarate
In satul romanesc, 14 septembrie era considerata şi o zi care marca schimbarea anotimpului.
Oamenii observau natura şi spuneau ca, dupa Ziua Crucii, vremea incepe sa se raceasca, pasarile calatoare se pregatesc de plecare, iar vietaţile se retrag treptat catre adaposturile lor pentru sezonul rece.
In unele regiuni, aceasta perioada era asociata şi cu inceputul culesului viilor.
Ce se spune despre nuci şi struguri
In anumite zone ale ţarii, de Ziua Crucii incepea culesul viilor, iar primele roade erau uneori duse la biserica sau imparţite celor nevoiaşi.
Tot in aceasta perioada se strangeau nucile şi alte roade de toamna, iar gospodarii se pregateau pentru sezonul rece.
Superstiţia alimentelor in forma de cruce
Una dintre cele mai cunoscute superstiţii legate de aceasta sarbatoare spune ca nu ar fi bine sa se manance anumite fructe sau legume care, taiate, prezinta un desen asemanator unei cruci.
In unele regiuni sunt amintite nucile, usturoiul, prunele sau alte alimente.
Aceasta credinţa aparţine insa folclorului popular şi nu reprezinta o regula a Bisericii Ortodoxe.
Se spune ca nu e bine sa dai bani cu imprumut
In unele zone exista şi credinţa ca de Ziua Crucii nu ar trebui sa se dea bani sau obiecte importante cu imprumut, pentru ca sporul casei sa nu plece odata cu ele.
Este, din nou, o superstiţie populara şi nu o interdicţie religioasa.
Ce este bine sa faci pe 14 septembrie
Credincioşii care doresc sa respecte sensul sarbatorii pot participa la Sfanta Liturghie, pot ţine post şi pot acorda mai mult timp rugaciunii şi faptelor bune.
- mergi la biserica şi participa la slujba;
- ţine post, daca starea de sanatate iţi permite;
- roaga-te pentru familie şi pentru cei aflaţi in suferinţa;
- ajuta o persoana nevoiaşa;
- evita certurile şi vorbele grele;
- incearca sa petreci ziua in linişte şi cumpatare.
Tradiţii populare şi credinţa: nu sunt acelaşi lucru
De-a lungul timpului, sarbatoarea Inalţarii Sfintei Cruci a adunat numeroase obiceiuri şi superstiţii. Unele fac parte din identitatea satului romanesc şi sunt pastrate şi astazi.
Este insa important sa se faca diferenţa intre randuiala Bisericii şi credinţele populare.
Postul, rugaciunea, participarea la slujba şi cinstirea Sfintei Cruci ţin de tradiţia creştina. In schimb, interdicţiile privind anumite alimente, imprumuturile sau semnele despre vreme fac parte din folclor şi nu sunt porunci bisericeşti.
Inalţarea Sfintei Cruci, o zi cu o semnificaţie aparte
Pentru creştini, Crucea nu reprezinta doar suferinţa, ci şi biruinţa, speranţa şi credinţa.
De aceea, ziua de 14 septembrie este inainte de toate un prilej de rugaciune şi intoarcere catre lucrurile cu adevarat importante.
Dincolo de tradiţii, obiceiuri şi superstiţii, cel mai important lucru de Ziua Crucii este ca aceasta sarbatoare sa fie traita cu credinţa, pace sufleteasca şi grija faţa de cei din jur.
Alte Stiri
