Pe 7 ianuarie, crestinii ortodocsi sarbatoresc pe Sfantul Prooroc Ioan Botezatorul. La sate si la orase, se pastreaza inca traditii stramosti. Sarbatoarea religioasa este sarbatorita si de tinerele neveste intr-un obicei numit „Cumetria femeilor”.
In ziua sarbatorii se sfintesc bucatele la biserica
La slujba inchinata praznicului, gospodinele aduc la biserica mai multe bucate pregatite in acea gospodarie: painici si colaci cu stafide unsi cu miere.
Fiind o zi aliturgica este dezlegare la oua, lapte si branza. Se sfinteste vinul care se bea la masa, de obicei doar vin alb. Se impart pachete cu mancare si vin alb, mai ales persoanelor ce poarta acest nume sau saracilor. Nu se bea vin rosu.
Publicitate
Cumetria femeilor
La sarbatoarea traditionala numita „Cumetria femeilor” participa tinerele neveste. In multe zone din tara, ele se intalnesc cu nevestele casatorite de mai multa vreme.
Acestea le impartasesc tinerelor „surate” din experienta lor de familie, pentru a avea o casnicie fericita si prospera. Finalul intalnirii se incheie cu o petrecere la care nu se consuma bauturi alcoolice.
Bucate alese de Sf. Ion
Femeile care poarta numele de Ioana pregatesc si impart prietenilor de familie, dulciuri sau covrigi cu ou, o delicatesa specifica in Campulung Muscel, dupa care se bea teiata, o bautura pregatita din flori de tei, dovedita a fi un tonic pentru trup si suflet.
Se stropeste casa cu agheasma
Din aceasta zi, timp de trei zile, casa se stropeste cu aghesma mare, exceptand baia. Totodata, candela va arde in tot acest interval, pentru ca orice decizie luata de acea familie sa fie chibzuita si sa nu degenereze in tensiuni si in gesturi necugetate.
Udatul Ionilor
In traditia populara, in Nordul tarii, in Transilvania si in Bucovina, sarbatoarea Sfantului Ioan era si este marcata de numeroase ceremonii la care participa purtatorii numelui de Ioan. In Bucovina, la portile sarbatoritilor se puneau brazi impodobiti.
Cei cu numele de Ioan, Ion sau Simion erau purtati prin sat in care trase de boi si impodobite cu covoare tesute in casa si cu flori.
Astfel de alaiuri mergeau la apele curgatoare, unde cei care aveau numele de Ioan erau „botezati”. Dupa aceasta purificare, lumea revenea in centrul satului, unde avea loc o mare petrecere care continua seara, la casele sarbatoritilor.
Astazi, purtatorii numelui de Ion sunt stropiti cu agheasma si petrec in casa celui care se ofera sa-i gazduiasca pe toti care se numesc Ion.
Masa Moasei
In ziua de Santion de Iarna se organizeaza Masa moasei. Aceasta merge cu apa sfintita si cu un buchet din flori uscate si frunze verzi de muscata la „nepoate” si le invita la petrecere.
Darurile aduse de fiecare mama sunt asezate pe masa, in jurul colacului care este pregatit in mod special pentru moasa. Ceremonia incepe cu tamaierea nepoatelor si cu aprinderea unie lumanari festive, asezata pe masa.
Colacul cel mare al moasei este rupt in mai multe bucati si impartit de moasa nepoatelor, care isi prorocesc, dupa painea primita (daca aceasta este rupta de la marginea sau de la mijlocul colacului, daca este mai mare sau mai mica); astfel nepoatele stiu daca mai nasc sau nu copii, daca acestia vor fi fete sau baieti.
Urmeaza apoi o petrecere, iar la masa festiva se servesc cele mai bune bucate pregatite in casa de persoanele invitate la petrecere.
Ce se spune despre vremea din ziua praznicului
In ziua de Sant Ion se topeste zapada ( se frange iarna), numai daca zapada a fost adusa de Sant Nicoara; daca Sfantul Nicoara a venit cu zapada, atunci Sant Ion va merge pe cal negru, deci va alunga iarna.
In traditia populara, romanii din Bucovina cred ca in ajunul praznicului “se boteaza gerul”, adica vremea se mai incalzeste. In schimb, daca in aceasta zi va fi ger, vitele vor fi sanatoase pe parcursul anului care a inceput.