Catedrala Nationala, sfintita in prezenta Patriarhilor Bartolomeu I si Daniel. Credinciosii pot vizita Altarul pana pe 31 octombrie
Catedrala Nationala, cunoscuta si sub numele de Catedrala Mantuirii Neamului, a fost sfintita duminica, 26 octombrie 2025, intr-un eveniment istoric la care au participat Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I si Patriarhul Romaniei Daniel. Ceremonia marcheaza finalizarea picturii mozaicate si a principalelor lucrari interioare, dupa mai bine de 15 ani de santier continuu.
Evenimentul este descris de Patriarhie drept unul al „desavarsirii spirituale” a edificiului, simbolizand implinirea unui ideal al Bisericii Ortodoxe Romane. In termeni mai putin formali, inaugurarea reprezinta momentul in care Catedrala Neamului devine, in sfarsit, complet functionala si deschisa publicului larg.
Programul zilei sfintirii Catedralei Nationale
Potrivit Basilica.ro, ceremonia de sfintire a picturii Catedralei Nationale a inceput la ora 7:30 si s-a desfasurat pana la 12:30. Televiziunea Romana a transmis in direct intreaga slujba, intre orele 9:00 si 12:50, pentru milioanele de credinciosi din tara si din diaspora care nu au putut fi prezenti la Bucuresti.
In interiorul Catedralei au avut acces doar 2.500 de invitati oficiali – ierarhi, demnitari si reprezentanti ai statului roman. Totodata, in curtea exterioara au fost amplasate ecrane uriase, pentru ca si pelerinii veniti din toata tara sa poata urmari evenimentul religios in timp real.
„Numai grupurile organizate de pelerini din eparhiile din tara, in numar de 8.000 de persoane, vor putea urmari slujba pe ecranele special montate in proximitatea treptelor de acces in Catedrala”, a transmis Patriarhia.
Credinciosii de rand, tinuti dupa garduri
Desi evenimentul este considerat o sarbatoare nationala, multi credinciosi veniti din toate colturile tarii nu au putut intra nici in curtea, nici in interiorul Catedralei. Ei au fost nevoiti sa ramana dincolo de gardurile care delimiteaza ansamblul monumental, asemenea momentului din 2018, cand a fost sfintit Altarul Catedralei Mantuirii Neamului.
Situatia a starnit emotie, dar si nemultumire printre participanti, mai ales ca multi au parcurs sute de kilometri pentru a fi prezenti la aceasta zi istorica pentru Ortodoxia romaneasca.
Accesul la Altar, organizat treptat
Dupa finalizarea Sfintei Liturghii (ora 10:00) si a slujbei de sfintire a picturii (ora 12:30), accesul la Sfantul Altar a fost organizat in etape clare. Patriarhia a explicat modul de desfasurare al procesiunii:
„Mai intai vor intra invitatii oficiali din interiorul Catedralei, apoi grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujba in piateta din fata”, precizeaza Patriarhia.
Astfel, doar dupa ora 20:00, credinciosii simpli, aflati in afara gardului Catedralei Nationale, vor putea trece prin Altar si se vor putea inchina, moment considerat de multi un gest simbolic de comuniune si binecuvantare.
Catedrala ramane deschisa pana la 31 octombrie
„Credinciosii ortodocsi pelerini se vor mai putea inchina in Sfantul Altar al Catedralei Nationale si in zilele urmatoare: 27, 28, 29, 30 si 31 octombrie 2025, inclusiv pe timpul noptii”, mai precizeaza Patriarhia.
Asadar, Catedrala va ramane deschisa publicului larg pana la finalul lunii octombrie, oferind posibilitatea oricarui credincios sa se roage si sa participe la acest moment de inalta incarcatura spirituala. Dupa aceasta perioada, insa, programul de vizitare nu este clar stabilit.
Intrebat de HotNews.ro despre programul de dupa 31 octombrie, parintele Adrian Agachi, purtatorul de cuvant al Bisericii Ortodoxe Romane, a declarat: „Si dupa aceasta data, in principiu, va fi deschisa spre vizitare”.
Totusi, un program fix nu a fost inca elaborat, urmand ca acesta sa fie anuntat ulterior de Patriarhie.
Constructia Catedralei Nationale – o demonstratie inginereasca si spirituala
Cu doar cateva zile inainte de sfintire, Patriarhia Romana a publicat un amplu raport tehnic despre etapele finale ale lucrarilor la Catedrala Nationala. Documentul descrie edificiul ca pe „un proiect spiritual de anvergura, dar si o demonstratie de forta inginereasca si de indemanare artistica”.
Conform informatiilor oficiale, constructia a fost proiectata sa reziste la un cutremur de intensitate maxima, datorita unui sistem structural modern. Inginerii implicati in proiect au reusit sa reduca semnificativ riscul de balans al edificiului.
„Au redus riscul de balans al edificiului de la 120 cm la 30 cm”, se arata in comunicatul Patriarhiei, care subliniaza ca aceasta performanta a fost obtinuta fara impartirea cladirii in segmente de tasare – o solutie tehnica rar intalnita in lume.
Crucile aurite si acoperisul de cupru – simboluri ale durabilitatii
Potrivit aceluiasi document, acoperisul si turlele Catedralei sunt placate cu aproape 20.000 de metri patrati de tabla dintr-un aliaj special de cupru numit TECU-GOLD, despre care Patriarhia afirma ca are o durata de viata de „sute de ani” fara reparatii majore.
In luna aprilie 2025 a fost montata „crucea metalica de pe turla principala”, o structura impresionanta de 7 metri inaltime si aproximativ 7 tone greutate, ridicata la o altitudine de 130 de metri. Operatiunea a fost planificata timp de un an si jumatate si realizata cu ajutorul unei macarale gigantice de 600 de tone, simbolizand, potrivit Patriarhiei, finalul lucrarilor majore si „implinirea unei promisiuni istorice facute poporului roman”.
Catedrala Nationala – simbol al unitatii si credintei romanesti
Catedrala Mantuirii Neamului nu este doar o constructie monumentala, ci si un simbol al credintei si identitatii nationale. Pentru Biserica Ortodoxa Romana, momentul sfintirii picturii reprezinta o noua etapa in istoria spirituala a poporului, o chemare la unitate si rugaciune. Cu o arhitectura impunatoare, turle aurite si o pictura mozaicata de o rara frumusete, edificiul devine un reper cultural, spiritual si turistic pentru intreaga lume ortodoxa.
De acum, toti cei care pasesc pragul Catedralei pot spune ca au fost martori la un moment de rascruce in istoria moderna a Romaniei – o imbinare intre credinta, arta si stiinta, care va ramane peste secole dovada maretiei spiritului romanesc.