In traditia crestina ortodoxa, saptamana care urmeaza imediat dupa Invierea Domnului Iisus Hristos este cunoscuta sub numele de Saptamana Luminata. Aceasta perioada marcheaza inceputul unei sarbatori care se intinde pe o durata de cincizeci de zile, pana la Pogorarea Sfantului Duh, cunoscuta si sub numele de Rusaliile.
De Sfintele Pasti, Biserica vesteste: „Acum toate s-au umplut de lumina, cerul si pamantul si cele de sub pamant”, incepe asadar Saptamana Luminata.
In vechime, Botezul era savarsit in noaptea de Pasti, iar cei botezati erau numiti „luminati” si purtau haine albe in toata saptamana urmatoare, de unde si numele de Saptamana Luminata.
Publicitate
In popor exista credinta ca, odata cu Invierea Domnului Iisus Hristos, se deschid portile raiului pentru sufletele pacatosilor retinute in iad, de la Adam si pana la cea de-a doua venire a Mantuitorului. Usile raiului raman deschise pana in Duminica Tomii.
Saptamana Luminata sta sub semnul luminii si prima slujba din aceasta saptamana incepe prin cuvintele ”Veniti de luati lumina”. Hristos iese din mormant invaluit in lumina cea sfanta a dumnezeirii Sale. Din noaptea Invierii si pana la Inaltarea Domnului la cer, in Biserica se canta ”Lumineaza-te, lumineaza-te noule Ierusalime, ca slava Domnului peste tine a rasarit”, prin noul Ierusalim facandu-se referire la Ierusalimul cel vesnic, escatologic.
Saptamana Luminata 2024
Slujbele din Saptamana Luminata se tin cu Usile Imparatesti larg deschise. Astfel, privirea spre altar nu mai este impiedicata de nimic, ceea ce simbolizeaza usa deschisa de la mormantul Mantuitorului, dar si ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim in momentul mortii Mantuitorului.
In primele secole ale crestinismului, in timpul Saptamanii Luminate, catehumenii (cei care se pregateau sa primeasca taina Botezului) care erau botezati in noaptea de Pasti purtau haine albe, simbol al bucuriei Invierii.
In aceasta perioada, slujbele Bisericii sunt deosebite de cele din restul anului. Toate cantarile si citirile din aceasta perioada a Saptamanii Luminate fac referire directa la Invierea din morti a Mantuitorului.
Slujbele sunt mai frumoase prin aceasta bucurie a Invierii de care sunt inundate toate randuielile liturgice. Chiar si slujba inmormantarii celor care au adormit in timpul acestei saptamani este diferita de randuiala obisnuita, caci se canta aceleasi cantari ale canonului Invierii Domnului si „Hristos a inviat”, in loc de „Vesnica pomenire”.
Din Duminica Invierii Domnului, in Biserica Ortodoxa incepe o noua perioada liturgica a anului bisericesc, numita perioada Penticostarului.
Numele acestei perioade – una dintre cele trei mari diviziuni ale anului liturgic (alaturi de perioada Octoihului si de cea a Triodului) – vine de la cartea Penticostar care se foloseste in mod deosebit in cultul ortodox in perioada dintre Paste si Rusalii (50 de zile).
Aceasta perioada se distinge din punctul de vedere spiritual prin luminozitate, prin frumusete si prin bucurie a intregii creatii, ceea ce se exprima prin randuieli cultice cu totul specifice care se savarsesc in Biserica. Totul pare invaluit in alb, totul este lumina, totul exprima bucuria de a fi impreuna cu Hristos in Biserica Sa. Si bisericile se invesmanteaza in alb si vesmintele preotilor. De aceea, aceasta perioada a Penticostarului este perioada cand se canta in toate imprejurarile ”Hristos a inviat” si cantari de bucurie: ”Veniti sa ne luminam, popoare! Veniti sa ne bucuram de Invierea lui Hristos!”.
In tot acest timp, crestinii ar trebui sa se salute cu urarea ”Hristos a Inviat” si de la Inaltare, ”Hristos S-a Inaltat”, urmata de raspunsul ”Adevarat a Inviat” si ”Adevarat S-a Inaltat”.
Randuieli speciale in Saptamana Luminata
In Saptamana Luminata, zilele de miercuri si vineri sunt zile cu „harti”. Biserica ne ofera dezlegare la mancarurile de dulce datorita Invierii Domnului. Conform Tipicului Sfantului Sava, miercurea si vinerea, in perioada cuprinsa intre Invierea Domnului si Duminica Tuturor Sfintilor (prima dupa Rusalii), avem „dezlegare la peste”.
De la Invierea Domnului si pana la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar inchinaciuni.
Incepand din Duminica Sfintelor Pasti si pana la Inaltarea Domnului, la Liturghie se canta Axionul Pastilor: „Ingerul a strigat …”, iar credinciosii se saluta cu cuvintele: „Hristos a inviat!” si raspund: „Adevarat a inviat!”
In Saptamana Luminata nu se citeste Psaltirea.
In aceasta saptamana nu se fac parastase pentru cei trecuti la cele vesnice. Amintim ca incepand cu praznicul Intrarii Domnului in Ierusalim, Biserica nu mai face slujbe speciale pentru cei adormiti. Aceste slujbe sunt reluate dupa Duminica Tomii. Acest lucru nu inseamna ca ei sunt dati uitarii. Sa nu pierdem din vedere ca Biserica ii pomeneste pe acestia in cadrul oricarei Sfinte Liturghii. Chiar si in Saptamana Patimirilor cei adormiti sunt pomeniti in cadrul Sfintei Liturghii din Joia cea Mare, apoi de praznicul Invierii si la orice Sfanta Liturghie de dupa Sfintele Pasti.
Dupa binecuvantarea de inceput de la Vecernie si Utrenie, se canta troparul „Hristos a inviat din morti.” (de trei ori) si stihurile Pastilor. In vremea rostirii stihurilor, preotul cadeste cele patru laturi ale Sfintei Mese si intreg Sfantul Altar.
Slujbele de inmormantare din Saptamana Luminata sunt oficiate dupa o randuiala speciala. Slujba inmormantarii este inlocuita de slujba Invierii. Asadar si cantarile acestei slujbe vorbesc de biruinta Vietii asupra mortii.
Marti, in Saptamana Luminata, au loc uscarea si sfaramarea Sfantului Agnet, sfintit in cadrul Liturghiei Sfantului Vasile din Sfanta si Marea Joi, din Saptamana Patimilor. Amintim ca in Joia Mare, in cadrul Proscomidiei, pe langa Sfantul Agnet, care se foloseste la Sfanta Liturghie din ziua respectiva, se mai scoate inca un Agnet, care se sfinteste impreuna cu celalalt, fara sa se rosteasca de doua ori rugaciunile epiclezei si fara sa se binecuvanteze fiecare separat.
Al doilea Agnet este uscat si sfaramat dupa o randuiala speciala. Dupa ce este sfaramat, este asezat intr-un chivot pe Sfanta Masa din Altar. Acest Agnet este folosit de-a lungul intregului an pentru impartasirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserica din motive bine intemeiate.
In vinerea din Saptamana Luminata, de Izvorul Tamaduirii, se obisnuieste ca dupa otpustul Sfintei Liturghii sa se savarseasca slujba sfintirii celei mici a apei.