Atunci cand proprietarul unei locuinte moare fara sa fi lasat testament, apartamentul sau casa nu ramane fara stapan si nici nu ajunge automat la persoana care a locuit cu defunctul. In Romania, mostenirea se imparte potrivit regulilor stabilite de Codul civil, iar ordinea in care sunt chemati mostenitorii poate produce situatii surprinzatoare pentru multe familii.
In lipsa unui testament, vorbim despre mostenire legala. Legea stabileste cine are dreptul sa mosteneasca si ce cota ii revine fiecarei persoane. Sotul supravietuitor are un statut special si poate veni la mostenire impreuna cu copiii, parintii, fratii sau alte rude, in functie de situatia concreta.
Cine are dreptul la mostenire daca nu exista testament
Potrivit Codului civil, mostenirea legala se cuvine sotului supravietuitor si rudelor defunctului: descendenti, ascendenti si colaterali. Colateralii au drept de mostenire numai pana la gradul al patrulea inclusiv.
Rudele sunt chemate la mostenire pe clase, intr-o anumita ordine. In general, existenta unei clase mai apropiate ii inlatura pe mostenitorii din clasele urmatoare.
Prima categorie: copiii si urmasii lor
Copiii proprietarului decedat sunt primii chemati la mostenire. In limbaj juridic, acestia fac parte din categoria descendentilor.
Daca defunctul nu avea sot supravietuitor, copiii impart intre ei intreaga mostenire, in principiu in cote egale atunci cand vin la mostenire in nume propriu.
Daca exista si un sot supravietuitor, acesta primeste un sfert din mostenire, iar copiii impart impreuna celelalte trei sferturi.
Exemplu: sotie si doi copii
Daca proprietarul unui apartament moare si lasa in urma o sotie si doi copii, sotia nu devine automat proprietara intregii locuinte.
In ceea ce priveste masa succesorala, sotiei ii revine un sfert, iar copiilor le revin impreuna trei sferturi. Daca sunt doi copii si nu exista alte particularitati, partea lor se imparte in mod egal.
Trebuie insa facuta o distinctie foarte importanta atunci cand locuinta a fost dobandita in timpul casatoriei si era bun comun. Inainte de calcularea mostenirii se stabileste mai intai ce parte apartinea deja sotului supravietuitor si ce parte intra efectiv in masa succesorala.
Sotul nu mosteneste automat toata casa
Aceasta este una dintre situatiile care ii surprind cel mai mult pe romani. Faptul ca doua persoane au fost casatorite zeci de ani si au locuit impreuna intr-un apartament nu inseamna ca, dupa moartea unuia dintre ele, celalalt devine automat proprietarul exclusiv.
Sotul supravietuitor mosteneste in concurs cu rudele defunctului, iar cota lui difera in functie de persoanele care mai au drept succesoral.
Cat primeste sotul supravietuitor
Codul civil stabileste urmatoarele cote pentru sotul supravietuitor:
- 1/4 din mostenire, daca exista copii sau alti descendenti;
- 1/3 din mostenire, daca vine impreuna atat cu parintii defunctului, cat si cu fratii, surorile ori urmasii acestora;
- 1/2 din mostenire, daca vine numai cu parintii defunctului sau numai cu fratii, surorile ori urmasii lor;
- 3/4 din mostenire, daca vine impreuna cu ascendenti ordinari sau colaterali ordinari;
- intreaga mostenire, daca nu exista alte rude cu vocatie succesorala.
Ce se intampla daca proprietarul nu are copii
Lipsa copiilor nu inseamna automat ca sotul supravietuitor primeste toata locuinta.
Daca parintii proprietarului sunt in viata sau daca acesta are frati si surori ori descendenti ai fratilor si surorilor, acestia pot veni la mostenire impreuna cu sotul supravietuitor.
Prin urmare, intr-o familie fara copii, apartamentul poate ajunge sa fie detinut in cote de sotul supravietuitor impreuna cu socrii sau cu fratii si surorile persoanei decedate.
Fratii pot mosteni locuinta
Da. Fratii si surorile defunctului fac parte dintre colateralii privilegiati si pot veni la mostenire daca nu exista descendenti.
In anumite situatii, pot mosteni si copiii fratilor sau surorilor, prin mecanismul reprezentarii succesorale.
Aceasta este una dintre situatiile care pot crea conflicte: sotul ramas in viata poate descoperi ca trebuie sa imparta dreptul de proprietate asupra apartamentului cu fratii sau nepotii de frate ai persoanei decedate.
Pot mosteni si bunicii
Daca nu exista copii, parinti, frati sau descendenti ai fratilor, pot veni la mostenire ascendentii ordinari, adica bunicii, strabunicii si ceilalti ascendenti, in ordinea gradelor de rudenie.
Daca exista si sot supravietuitor, acesta primeste trei sferturi din mostenire, iar ascendentii ordinari impart impreuna restul de un sfert.
Pot mosteni unchii, matusile sau verii
Da, insa numai daca lipsesc mostenitorii din clasele anterioare.
Codul civil permite colateralilor ordinari sa mosteneasca pana la gradul al patrulea inclusiv. In aceasta categorie pot intra, in functie de gradul de rudenie, unchi, matusi, veri primari si alte rude colaterale prevazute de lege.
Rudele mai apropiate in grad le inlatura, in principiu, pe cele mai indepartate.
Concubinul nu este mostenitor legal
Una dintre cele mai importante situatii este cea a cuplurilor care traiesc impreuna fara sa fie casatorite.
Partenerul de viata nu dobandeste, doar pentru ca a locuit cu proprietarul, calitatea de mostenitor legal. Chiar daca relatia a durat foarte multi ani, concubinul nu este echivalat de Codul civil cu sotul supravietuitor.
Daca proprietarul moare fara testament, bunurile lui vor fi impartite mostenitorilor legali. Partenerul necasatorit poate ajunge astfel intr-o situatie dificila daca nu detine deja o cota din locuinta sau nu exista alte acte juridice in favoarea sa.
Copiii din casatorii diferite au drepturi succesorale
Un alt aspect important este ca drepturile succesorale ale copiilor nu depind de casatoria din care provin.
Copiii defunctului au vocatie succesorala potrivit legii, iar existenta unei noi casatorii nu ii exclude pe copiii dintr-o relatie sau casatorie anterioara.
De exemplu, daca un barbat moare si lasa o sotie actuala, un copil din prima casatorie si un copil din actuala casatorie, ambii copii sunt descendenti ai defunctului si intra in calculul succesiunii.
Ce se intampla daca unul dintre copii a murit inaintea parintelui
In anumite conditii, copiii persoanei decedate pot fi reprezentati la mostenire de urmasii lor.
Astfel, daca un copil al proprietarului a murit inaintea acestuia, partea care i s-ar fi cuvenit poate reveni, in conditiile legii, copiilor sai, adica nepotilor defunctului.
Mostenirea se poate imparti atunci pe tulpini, nu pur si simplu in functie de numarul total al nepotilor.
Locuinta cumparata in timpul casatoriei poate crea confuzie
Inainte de impartirea mostenirii trebuie stabilit daca locuinta era bun propriu al persoanei decedate sau bun comun al sotilor.
Daca apartamentul era bun comun, intreaga locuinta nu intra automat in succesiune. Mai intai se determina partea care apartinea deja sotului supravietuitor, iar numai partea defunctului se imparte intre mostenitori.
De aceea, afirmatia „sotia primeste un sfert din apartament” poate fi gresita daca este spusa fara sa se analizeze regimul juridic al locuintei.
Exemplu simplificat pentru un apartament bun comun
Sa presupunem, intr-un exemplu simplificat, ca un apartament apartinea in cote egale celor doi soti. Unul dintre ei moare, iar in familie exista sotul supravietuitor si un copil.
Sotul supravietuitor isi pastreaza partea care ii apartinea deja. Din partea ramasa a defunctului, acesta va mai mosteni cota succesorala de un sfert, iar copilul va primi trei sferturi din partea succesorala.
In practica, stabilirea exacta a cotelor poate depinde de regimul matrimonial, actele de proprietate si situatia concreta a familiei.
Ce se intampla daca locuinta era mostenita de persoana decedata
Daca proprietarul dobandise casa prin mostenire, situatia poate fi diferita fata de cea a unei locuinte cumparate impreuna in timpul casatoriei.
Faptul ca sotul supravietuitor a locuit in acel imobil nu il transforma automat in coproprietar asupra intregului bun. La deces se vor aplica regulile succesiunii asupra bunului care apartinea defunctului.
Ce se intampla daca nu exista absolut niciun mostenitor
Codul civil prevede si situatia in care persoana decedata nu lasa nici mostenitori legali, nici testamentari.
Intr-o asemenea situatie, patrimoniul succesoral vacant se transmite, in conditiile legii, comunei, orasului sau municipiului in a carui raza teritoriala se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii.
Asadar, ideea ca „daca nu are copii, casa ramane celui care a avut grija de el” nu este o regula legala.
Cel care a ingrijit proprietarul nu devine automat mostenitor
Faptul ca o ruda, un vecin sau un prieten a ingrijit ani intregi proprietarul nu ii confera automat dreptul de a primi casa dupa deces.
Daca persoana respectiva nu este mostenitor legal si nu exista un testament sau un alt act juridic valabil care sa ii confere drepturi, locuinta va fi transmisa celor chemati la mostenire potrivit Codului civil.
Divortul poate elimina dreptul succesoral al fostului sot
Pentru a mosteni in calitate de sot supravietuitor, casatoria trebuie sa existe din punct de vedere juridic la data deschiderii mostenirii.
Daca exista o hotarare definitiva de divort inainte de deces, fostul sot nu mai beneficiaza de drepturile succesorale specifice sotului supravietuitor.
Mostenirea nu inseamna doar bunuri
O succesiune poate cuprinde nu doar locuinta, terenurile, banii si alte bunuri, ci si anumite obligatii ale persoanei decedate.
De aceea, inainte de acceptarea unei mosteniri, este important sa fie analizata situatia patrimoniala completa, inclusiv eventualele credite, ipoteci sau datorii.
Succesiunea trebuie dezbatuta
Dupa deces, mostenitorii trebuie sa parcurga procedura succesorala pentru stabilirea oficiala a calitatii lor si a cotelor care le revin.
In cazul imobilelor, certificatul de mostenitor constituie unul dintre actele pe baza carora drepturile dobandite prin succesiune pot fi inscrise in cartea funciara.
Situatiile care ii surprind cel mai des pe romani
- sotul supravietuitor nu primeste automat intreaga locuinta;
- fratii persoanei decedate pot ajunge coproprietari impreuna cu sotul acesteia;
- un partener necasatorit nu este mostenitor legal doar pentru ca a locuit in casa;
- copiii din relatii sau casatorii anterioare pot avea drepturi succesorale;
- nepotii pot veni, in anumite situatii, in locul parintelui lor decedat;
- unchii, matusile si verii pot mosteni daca lipsesc rudele din clasele anterioare;
- persoana care a ingrijit defunctul nu primeste automat locuinta;
- daca imobilul era bun comun al sotilor, numai partea defunctului intra in succesiune.
Cine mosteneste, in final, casa sau apartamentul
Raspunsul depinde de componenta familiei si de modul in care proprietarul dobandise locuinta. In lipsa testamentului, legea stabileste ordinea mostenitorilor si cotele acestora, iar situatia poate deveni mult mai complicata decat pare la prima vedere.
Cei mai importanti factori sunt existenta sotului supravietuitor, a copiilor, a parintilor, a fratilor si a celorlalte rude cu vocatie succesorala, precum si regimul juridic al imobilului.
Pentru cazurile concrete, in special atunci cand exista mai multi mostenitori, bunuri comune, donatii, datorii sau neintelegeri intre rude, stabilirea exacta a drepturilor trebuie facuta in cadrul procedurii succesorale, pe baza actelor si a situatiei juridice reale.
Alte Stiri
