Medicul Gabriel Diaconu a publicat o postare in care vorbeste despre noua varianta a coronavirusului.
„Nori. Covid 3.0, varianta ”Omicron”. Partea buna. Partea rea. Partea urata.
Ca sa intelegi mai bine randurile urmatoare, sunt esentiale cateva elemente de cunoastere:
Publicitate
Aproape tot ce este viu, in Universul cunoscut, are doua mari proprietati: va muri, dar poate avea urmasi.
In miezul fiecarei forme de viata se afla un mecanism biologic care contine informatia prin care organismul ”fabrica” unul nou. Majoritatea zdrobitoare a formelor de viata au stocata schema unui astfel de mecanism intr-un acid nucleic. Unele sunt ARN – sau acid ribo-nucleic. Altele, cum este si omul, au ADN – sau acid deoxi-ribo-nucleic.
ADN este pe cat de frumos, pe atat de imperfect. De la o generatie la alta se fac ”copii” de inalta fidelitate. Aceste copii, la o mie, sau la zece mii, sau la un milion de copii facute, vor contine o modificare. Ii spunem acestei modificari ”mutatie”.
Majoritatea mutatiilor nu sunt viabile. Deci linia se termina. Dar altele rezista, si modifica mai departe caracteristicile organismului. Dintre ele unele devin ereditare, adica vor trece mai departe la urmasi, dar altele nu.
Mutatiile, si ereditatea, sunt proprietati ale codului genetic dintr-un organism. Ele explica, intr-o masura semnificativa, evolutia.
Ce este evolutia? Evolutia este un proces prin care organismele devin mai bine adaptate la mediul lor inconjurator, cu care se afla intr-un echilibru foarte fragil. Ca e vorba de temperatura, ca e vorba de nutrienti, ca e vorba de lumina sau alte forme de viata, viata are loc pe o punte, de fapt, foarte ingusta. Una din legile vietii este si ca, fara adaptabilitate, organismul e condamnat sa decada, sa degenereze, sa dispara.
Astfel ca exista mereu o ”selectie” pe care natura o face. O face in orb, fara sa aiba un sens al ”binelui” sau ”raului” moral. Aceasta selectie reprezinta unul din motoarele evolutiei (nu singurul).
Evolutia prin selectie naturala explica, pe de alta parte, de ce avem unele forme de viata foarte primitive, precum virusurile, dar si organisme mai complicate, cum sunt insectele, arahnidele, pestii, pasarile, mamiferele.
Arborele vietii, odata ce-l poti vedea, e printre cele mai uimitoare lucruri, cu adevarat majestic, in Univers.
Evolutia prin selectie naturala explica, desi inca insuficient, aparitia de ”noi specii”, nu doar variante mai adaptate din aceeasi specie. Uneori specia noua poate co-exista cu cea veche, dar alteori nu. Drept urmare poti observa, odata nascuta noua specie, si extinctia celeilalte.
Virusurile, la scala, spun povestea evolutiei prin selectie naturala de la originile vietii si pana in prezent. Dar nu oricum, ci cu o rapiditate uluitoare. Timpul curge altfel pentru virusuri. Fereastra lor de viata este atat de scurta, habitatul lor atat de ostil, incat o genealogie a unei tulpini virale merge de la stra-, stra-, stra-bunici pana la copii si nepoti, respectiv stra-nepoti, intr-o perioada foarte scurta de timp.
Intra in discutie COVID-19, varianta Omicron. Omicron a fost identificat acum cateva saptamani in Africa de Sud, desi tulpina circula deja de o perioada in zona Africii australe, iar probele prelevate cu Omicron proveneau din Botswana. Omicron urmeaza, ca VOC (varianta de preocupare) tulpinilor Delta Plus, Delta, Gamma, Beta si Alpha de coronavirus tip SARS-CoV-2.
Drept urmare, Omicron este un stra-, stra-, stra-nepot al variantei identificate in Wuhan, China, acum doi ani. Impartaseste majoritatea proprietatilor de baza ale tulpinii Alpha, dar se deosebeste de ea in multe privinte. Nu reprezinta o noua ”specie” de coronavirus, dar este una care se aseamana din ce in ce mai putin cu stramosul cunoscut.
De ce face virusul treaba asta? Simplu: vrea sa traiasca. Isi cauta locul.
Un lucru care scapa judecatii majoritatii oamenilor este ca, in drum spre Omicron, atatea alte tulpini au devenit extincte. Mai sunt unele care, desi au capatat varii proprietati care sa le adapteze, nu s-au ”raspandit”, si deja au un caracter ciclic, stabil, intr-o populatie pe care o pot infecta, dar n-o mai omoara la fel, incat deja acolo s-a stabilit un echilibru ”virus contra gazda”.
Dar Delta, spre exemplu, a prins ca focul miristea populatia gazda, aici omul, si a infectat zeci de milioane de oameni.
Va putea Omicron sa faca acelasi lucru?
Ar putea. Are de partea lui, in primul rand, sisteme de ”acces” in organism mult mai performante decat aveau stramosii lui, si ceva mai performante decat Delta.
Ca sa intre in celula, unde se inmulteste obligatoriu (caci fara celula virusul moare), SARS-CoV-2 are, pe suprafata, niste proteine care-l ”agata”, si apoi il introduc, in mediul din interior, prin membrana celulara. Proteinele ”carlig” (spike) au niste zone remarcabile pe suprafata lor, pe care le numim RBD (domenii regionale de legare) pe care parti reciproce de pe celula le ”recunosc” in mod aberant.
De la Alpha, prin Beta, Gamma, Delta si Delta Plus, astazi Omicron, proteinele S au evoluat foarte mult. In spatele evolutiei stau mutatiile codului genetic viral.
Niciuna dintre aceste mutatii nu a schimbat structura regiunii prin care proteina se leaga de receptorul ei preferat. Dar unele au facut ca, sa zicem, acel loc foarte special sa fie ”ferit” de identificarea in fata paznicilor imunitari ai gazdei. Sa fie ”ascuns”. Sa mimeze, chimic, parti ale fiziologiei firesti a gazdei, incat virusul, si pofta lui de viata, sa nu fie omorat la poarta de intrare sau pe drumul lui spre destinatie.
Numarul mutatiilor pe care le are Omicron (ca sunt 30, 50 sau 15) este mai putin important. Ce conteaza foarte mult este ca unele dintre ele, deja, au fost legate de anumite proprietati ale Corona.
Spre exemplu viteza cu care incepe sa se replice. Sau rezistenta pe care o are in fata imunitatii. Respectiv cat de transmisibil este de la o gazda la alta. Sau cat de usor poate fi neutralizat printr-o anumita linie de aparare, recte cea care foloseste anticorpi.
Ce nu stim?
Nu stim daca Omicron are capacitatea sa infecteze, respectiv sa se inmulteasca, intr-o gazda care s-a intalnit anterior, si are imunitate la, o alta tulpina de SARS-CoV-2. La fel de bine nu stim in ce masura are capacitatea sa infecteze, respectiv sa se inmulteasca, intr-un organism anterior stimulat imunitar prin vaccin.
Nu stim, dar asta nu inseamna ca suntem orbi. Omicron nu intra intr-o arena ”naiva”, virgina, cum a fost Alpha. De fapt, Omicron se lupta acum cu celelalte tulpini, cu care concureaza pentru cat de repede poate ”acapara” gazde. Daca nu le acapareaza in timp util, Omicron va disparea. Deocamdata Delta este suprem.
Delta, care a facut ca Delta Plus, spre exemplu, sa nu aiba o sansa (desi si Delta Plus avea multe proprietati similare Omicron).
Pe de alta parte, Omicron infecteaza cu o rapiditate uluitor de mare, comparativ cu Delta. Este avantajul dat de noile formulari ale proteinei Spike. La fel de bine cum, in populatiile deja ”natural” imunizate, sau cu imunitate hibrida (”vaccin” + ”boala”) s-ar putea ca Omicron sa nu aiba un mediu foarte prielnic.
Antrenamentul imunitatii prin vaccin, sau rapel vaccinal, chiar si la persoanele care s-au ”intalnit” cu COVID-19 in ultimii doi ani, cu variante anterioare lui Omicron (ca au fost Alpha, Beta, Gamma sau Delta) este, sper ca a devenit evident, obligatoriu.
La fel cum vaccinul, de vreme ce nu confera protectie ”la poarta de intrare”, este insuficient ca masura de protectie a populatiei, cat individului. Aici puterea este in numere, si cunoasterea starii de imunitate a unor comunitati largi, chiar imense, de oameni.
Caci Omicron ”sare” de pe o gazda pe alta foarte repede. Drept urmare daca nici n-ai facut boala, dar nici nu te-ai vaccinat, devine aproape cert ca te vei intalni cu tulpina noua, intr-o lume fara bariere. Cat de repede?
Cunoscand ce stim, deja, despre istoria COVID-19 pe planeta, reperele sunt urmatoarele:
1. de la identificarea SARS-CoV-2 (Alpha/Wuhan) pe teritoriul Chinei, pana la primul caz in Romania, au trecut aproximativ doua luni.
2. de la identificarea tulpinii Kent, pana la primele cazuri pe teritoriul Romaniei, au trecut cateva saptamani.
3. de la identificarea primei tulpini asa -zis ”sud-africane”, pana la primul caz pe teritoriul Romaniei, a trecut mai putin de o saptamana.
Drept urmare Omicron, identificat deunazi pe teritoriul Europei, are mari sanse sa ajunga in Romania in urmatoarele zile/ saptamana. Daca nu cumva e deja aici.
Carevasazica, la sosire, se intalneste cu mai multe feluri de oameni.
Sunt unii imunizati dupa boala. Care boala? Boala cu Alpha, cu Beta, cu Gamma sau cu Delta? Nu stim. Dar teama este ca s-ar putea ca Omicron sa fie infectios si la cei anterior trecuti prin COVID-19.
Mai sunt unii imunizati vaccinal, dar ne-trecuti prin boala. Din ceea ce stim, deocamdata, vaccinul nu protejeaza pentru Omicron la fel de bine ca pentru tulpinile anterioare. Deocamdata cazurile studiate sunt cu simptome usoare/ foarte usoare, la persoane anterior vaccinate cu schema completa. Dar, chiar si asa, oamenii au fost infectiosi.
Unii mai sunt si imunizati vaccinal, si trecuti prin boala (dupa – recent – contactul cu Beta, Gamma sau Delta).
Acestia din urma s-ar putea, dintre toti, sa fie cel mai bine echipati sa faca fata Omicron. La fel de bine cum, boala+vaccin nu inseamna ca, in anumite populatii, noua varianta nu-si va face loc.
Cine sunt cei vulnerabili?
De departe cei mai vulnerabili sunt cei care nici nu sunt vaccinati, nici boala n-au facut-o, inca. Pentru ei este urgent sa-si faca vaccinul.
Apoi persoanele bolnave, in varsta, sau cu probleme stiute ori nestiute de imunitate.
Copiii. Copiii sunt vulnerabili nu prin riscul de moarte, cat prin riscul de complicatii. Nu stim inca toate abilitatile Omicron.
Ce stim despre variantele anterioare este ca, deja, lasa unele sechele – indiferent de varsta persoanei – care afecteaza organele interne, de la plaman, la creier, rinichi, inima sau sange. Dar speranta ca noua tulpina de coronavirus va fi mai ”cuminte” e nerealista.
Cat timp avem la dispozitie?
Maxim doua saptamani.
Noi abia coboram de pe Golgota raspandirii Delta. Inca avem peste 1000 de persoane in spital/ ATI. Speculam ca am dovedit cel mai recent val prin vaccinare si imunizare dupa boala, dar nu stim in ce masura. Si nu stim, la sosire, ce va gasi Omicron in Romania.
S-ar putea sa vedem, in urmatoarele 10 – 14 zile, o schimbare de atmosfera. In acest rastimp suntem obligati sa ne pregatim, cat de bine putem, unii si ceilalti.
Imperativa vietii este sa traiasca. Asta vrea si virusul. Asta vrem si noi. Noi ne descurcam fara el. El nu se descurca fara noi. E un razboi pe care nu l-am cautat, dar pe care trebuie sa-l ducem”, a scris medicul pe pagina sa de Facebook.