Laura Vicol implicata in scandalul imobiliarelor, alaturi de sotul sau, Vladimir Ciorba
Pe 5 februarie 2025, Laura Vicol, cunoscuta fosta sefa a Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, s-a prezentat alaturi de sotul sau, Vladimir Ciorba, la Curtea de Apel Bucuresti, in contextul unui dosar legat de scandalul imobiliarelor.
„Nu s-au ridicat atatia bani din casa. Doamne fereste ce am vazut in presa! Dupa 20 de ani de avocatura, am sperat ca, daca intru in politica, schimb ceva. Pentru clientii Nordis, de luni, daca nu stiau, trebuia sa inceapa predarea celor 700 de apartamente, existau bani in contul firmei. Acum totul este blocat. Sotul meu mi-a dat banii, am recunoscut acest lucru. Jumatate din bani am donat. (…) O sa aveti mari surprize. Mi s-a pus stampila de Nordis, o sa aveti mari surprize, am foarte multe probe, am facut multe plangeri”, a declarat Laura Vicol, in fata jurnalistilor, inainte de a intra in sala de judecata.
Publicitate
„Am venit cu bagajul pregatit”, a mai spus aceasta, sugerand posibile consecinte legale severe.
Val de retineri in scandalul imobiliarelor
In acest dosar, 11 persoane au fost retinute, inclusiv Laura Vicol si sotul sau, Vladimir Ciorba, fiind duse la Curtea de Apel Bucuresti cu propunerea de arestare preventiva pentru 30 de zile. Alte doua persoane sunt anchetate sub control judiciar. Procurorii DIICOT au desfasurat perchezitii ample, ridicand mai mult de 50 de sisteme informatice, dispozitive de stocare a datelor, sume importante de bani si obiecte de lux, inclusiv ceasuri, bijuterii si genti.
„La datele de 3 si 4 februarie 2025, procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Structura Centrala au dispus retinerea a 11 inculpati (7 barbati si 4 femei) si masura controlului judiciar fata de 2 inculpati, cercetati pentru savarsirea infractiunilor de constituirea unui grup infractional organizat, delapidare cu consecinte deosebit de grave, spalare a banilor, evaziune fiscala, inselaciune cu consecinte deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil a impozitelor, taxelor sau contributiilor, avand ca rezultat obtinerea, fara drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensari datorate bugetului general consolidat, toate in forma continuata”, au anuntat procurorii DIICOT.
Un mecanism infractional complex
Cercetarile in acest caz vizeaza un total de 72 de persoane, dintre care 40 sunt persoane fizice, iar 32 sunt persoane juridice. Potrivit DIICOT, incepand cu anul 2018, trei dintre inculpati ar fi constituit un grup infractional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere. Grupul ar fi pus in aplicare un mecanism infractional complex, care include promovarea si dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societati comerciale. Printre actiunile ilegale se numara incasarea de bani de la clienti, delapidarea fondurilor societatilor si inducerea in eroare a cumparatorilor, dar si evidentierea de operatiuni fictive in contabilitatea firmelor. Aceste activitati ar fi avut drept scop sustragerea de la plata taxelor si impozitelor datorate bugetului de stat, prin obtinerea unor rambursari sau restituiri ilegale de la bugetul public.
„Cercetarile efectuate pana la aceasta data au relevat faptul ca, incepand cu anul 2018, trei dintre inculpati ar fi initiat si constituit un grup infractional organizat, structurandu-l pe un model piramidal cu trei paliere, si au pus in aplicare un mecanism infractional complex, constand in promovarea si dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societati comerciale, urmate de incasarea de sume de bani de la clienti (cumparatori), delapidarea fondurilor societatilor, inducerea in eroare a cumparatorilor in urma executarii ante-contractelor si contractelor de vanzare-cumparare, evidentierea de operatiuni fictive in contabilitatea societatilor controlate in scopul sustragerii de la plata taxelor si impozitelor datorate bugetului de stat si stabilirea cu rea-credinta a taxelor (T.V.A.), avand ca rezultat obtinerea, fara drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursari sau restituiri de la bugetul de stat, ori compensari datorate bugetului general, cauzandu-se prejudicii societatilor comerciale, clientilor cumparatori si bugetului de stat”, au precizat procurorii DIICOT.