Ce se intampla cu ratele, imprumuturile, facturile restante sau alte datorii dupa moartea unei persoane? Este una dintre intrebarile care provoaca cele mai multe temeri in familiile care trebuie sa dezbata o succesiune. Multi copii se tem ca, odata cu apartamentul, terenul sau economiile parintelui decedat, vor mosteni automat si toate datoriile acestuia si vor fi obligati sa le achite din propriile venituri.
Realitatea juridica este insa mai nuantata si mult mai importanta decat pare la prima vedere. Datoriile nu dispar automat odata cu decesul unei persoane, dar nici nu inseamna ca un copil trebuie sa scoata bani din propriul salariu pentru a acoperi orice datorie lasata de parinte.
Datoriile nu dispar odata cu decesul
Atunci cand o persoana moare, patrimoniul sau poate cuprinde atat bunuri si drepturi, cat si obligatii.
In masa succesorala pot intra, de exemplu:
- apartamente, case si terenuri;
- autoturisme;
- economii si sume existente in conturi;
- alte bunuri sau creante;
- dar si anumite datorii existente la data decesului.
Prin urmare, atunci cand se discuta despre o mostenire, nu trebuie analizat doar ceea ce lasa in urma persoana decedata ca avere, ci si eventualele obligatii care fac parte din patrimoniul succesoral.
Copiii pot mosteni si datoriile, dar exista o protectie esentiala
Aici apare regula pe care orice mostenitor trebuie sa o cunoasca.
Potrivit Codului civil, mostenitorii legali si legatarii universali sau cu titlu universal raspund pentru datoriile si sarcinile mostenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral si proportional cu cota succesorala care le revine.
Cu alte cuvinte, regula generala nu este ca fiul sau fiica trebuie sa achite din salariu, din economiile proprii sau prin vanzarea bunurilor personale toate datoriile parintelui decedat.
Patrimoniul succesoral ramane distinct de patrimoniul personal al mostenitorului.
Exemplu simplu: tatal lasa o datorie de 30.000 de lei
Sa presupunem ca un tata moare si lasa bunuri care intra in masa succesorala, dar si o datorie de 30.000 de lei.
Daca mostenirea este acceptata, creditorii isi pot urmari drepturile asupra patrimoniului succesoral, in conditiile legii.
Asta nu inseamna automat ca fiul sau fiica trebuie sa retraga 30.000 de lei din propriul cont pentru a stinge datoria tatalui.
Regula actuala limiteaza raspunderea mostenitorilor la bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu partea de mostenire care ii revine fiecaruia.
Dar daca datoriile sunt mai mari decat averea?
Aceasta este situatia care provoaca cele mai multe temeri.
Imagineaza-ti ca o persoana lasa bunuri evaluate la 50.000 de lei, dar are datorii de 100.000 de lei.
Regula generala prevazuta de actualul Cod civil este extrem de importanta: mostenitorii nu sunt tinuti sa acopere diferenta din patrimoniul lor personal doar pentru ca au calitatea de copii ai persoanei decedate.
Datoriile succesorale sunt suportate in limitele si in conditiile prevazute de lege din patrimoniul succesoral.
Creditorii pot cere plata din bunurile mostenirii
Creditorii persoanei decedate nu isi pierd automat drepturile prin moartea debitorului.
Inainte de partaj, creditorii ale caror creante sunt in conditiile prevazute de Codul civil pot solicita plata din bunurile aflate in indiviziune si, dupa caz, pot cere executarea silita asupra acestora.
Asadar, existenta unei mosteniri nu inseamna ca mostenitorii pot imparti bunurile si ignora pur si simplu datoriile care fac parte din pasivul succesoral.
Mostenitorii raspund proportional cu partea lor
Daca exista mai multi mostenitori, regula este ca fiecare participa la suportarea pasivului succesoral proportional cu cota sa, cu exceptiile expres prevazute de lege.
De exemplu, daca exista doi copii care au cote egale, nu inseamna ca unul dintre ei trebuie sa suporte toate obligatiile doar pentru ca are venituri mai mari.
In principiu, raspunderea se raporteaza la cota succesorala.
Ce se intampla cu un credit bancar dupa deces
O situatie frecventa este cea a persoanelor care mor inainte de rambursarea integrala a unui credit.
In primul rand trebuie verificat contractul de credit si daca imprumutul beneficiaza de o asigurare care acopera decesul titularului.
Daca exista o polita aplicabila si sunt indeplinite conditiile acesteia, asiguratorul poate suporta total sau partial soldul creditului, in functie de contract.
Daca nu exista o asemenea acoperire sau daca aceasta nu se aplica, creanta bancii poate face parte din pasivul succesoral si trebuie analizata in cadrul succesiunii.
Ce se intampla cu creditul ipotecar
Lucrurile pot deveni mai complicate daca exista o ipoteca asupra unui imobil.
Moartea debitorului nu determina automat disparitia ipotecii. Garantia poate continua sa greveze bunul, iar banca isi poate valorifica drepturile in conditiile contractului si ale legii.
De aceea, inainte ca mostenitorii sa ia o decizie referitoare la un apartament sau o casa cu credit, trebuie verificat soldul datoriei, existenta unei polite de asigurare si situatia juridica a imobilului.
Facturile si taxele restante pot intra si ele in discutie
Pasivul unei succesiuni nu inseamna exclusiv credite bancare.
Pot exista si alte obligatii patrimoniale ale persoanei decedate, precum anumite taxe, datorii contractuale, sume stabilite prin hotarari judecatoresti sau alte creante valabile.
Nu orice solicitare primita dupa deces trebuie insa achitata fara verificare. Trebuie stabilite existenta datoriei, valoarea acesteia si temeiul juridic.
Mostenitorii pot cere inventarierea bunurilor
Atunci cand exista suspiciunea ca persoana decedata avea datorii importante, inventarul succesoral poate deveni foarte util.
Codul civil permite succesibililor, creditorilor mostenirii si altor persoane interesate sa solicite notarului efectuarea unui inventar al bunurilor din patrimoniul succesoral.
Prin inventar se poate obtine o imagine mai clara asupra bunurilor existente si asupra situatiei patrimoniului care urmeaza sa fie transmis.
Poti renunta la mostenire?
Da. Persoana chemata la mostenire are un drept de optiune succesorala si poate, in conditiile prevazute de lege, sa accepte sau sa renunte la mostenire.
Decizia este importanta mai ales atunci cand situatia financiara a persoanei decedate este complicata.
Renuntarea nu trebuie confundata insa cu posibilitatea de a alege doar ce iti convine. Un mostenitor nu poate spune, de exemplu, ca accepta apartamentul si economiile, dar refuza pur si simplu pasivul succesoral aferent mostenirii.
Acceptarea mostenirii poate fi si tacita
Un aspect care trebuie tratat cu atentie este faptul ca acceptarea mostenirii nu este intotdeauna realizata doar printr-o declaratie formala.
Codul civil permite si acceptarea tacita, atunci cand succesibilul face anumite acte pe care nu le-ar putea indeplini decat in calitate de mostenitor si din care rezulta intentia de a accepta succesiunea.
De aceea, inainte de efectuarea unor acte de dispozitie asupra bunurilor persoanei decedate este indicat ca situatia juridica sa fie clarificata.
Exista un termen pentru optiunea succesorala
In actuala reglementare, dreptul de optiune succesorala se exercita, ca regula, in termen de un an de la data deschiderii mostenirii.
Exista situatii particulare si reguli speciale care pot influenta calcularea termenului, motiv pentru care mostenitorii nu ar trebui sa lase succesiunea neclarificata perioade indelungate.
Copiii minori pot ajunge mostenitori ai unui parinte cu datorii
Situatia devine si mai delicata atunci cand mostenitorii sunt minori.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a aratat ca efectele acceptarii mostenirii privind separarea patrimoniului succesoral de patrimoniul propriu opereaza indiferent daca succesibilul este major sau minor.
Prin urmare, protectia potrivit careia pasivul succesoral este suportat numai cu bunurile patrimoniului succesoral nu dispare doar pentru ca mostenitorul este copil.
Exista si exceptii importante
Regula protejarii patrimoniului personal nu trebuie interpretata ca fiind absoluta in orice situatie.
Codul civil contine si situatii speciale. De exemplu, in cazul mostenitorului care, cu rea-credinta, ascunde sau sustrage bunuri din patrimoniul succesoral, pot interveni consecinte mult mai severe.
Tocmai de aceea este important ca bunurile persoanei decedate sa fie declarate corect si procedura succesorala sa fie desfasurata transparent.
Nu platiti imediat orice datorie ceruta prin telefon
Mostenitorii pot fi contactati dupa deces de banci, societati de recuperare sau alti creditori.
Inainte de efectuarea unei plati este indicat sa fie solicitate documentele din care rezulta:
- cine este creditorul;
- care este contractul sau titlul din care provine datoria;
- care era suma datorata la data decesului;
- daca exista dobanzi sau penalitati si cum au fost calculate;
- daca datoria este garantata;
- daca exista o asigurare aferenta unui credit.
Un simplu apel telefonic nu este suficient pentru a stabili ca o persoana trebuie sa plateasca o anumita suma.
Ce trebuie facut inainte de acceptarea unei succesiuni complicate
Daca exista suspiciunea unor datorii importante, mostenitorii ar trebui sa incerce sa obtina o imagine cat mai completa a patrimoniului.
Trebuie verificate bunurile, conturile, creditele, ipotecile, eventualele executari silite si alte obligatii cunoscute.
In cazurile complexe, consultarea notarului sau a unui avocat inaintea efectuarii unor acte asupra bunurilor poate evita probleme ulterioare.
Copiii sunt „buni de plata”? Ce spune, de fapt, legea
Afirmatia ca un copil este obligat automat sa plateasca din banii sai toate datoriile parintelui decedat este gresita.
Da, datoriile persoanei decedate pot face parte din succesiune. Da, creditorii pot urmari patrimoniul succesoral. Insa regula prevazuta de Codul civil este ca mostenitorii raspund pentru datoriile si sarcinile mostenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral si proportional cu cota care le revine.
Asadar, inainte ca o familie sa se sperie de existenta unui credit sau a unei datorii, trebuie verificat cat valoreaza patrimoniul, ce datorii sunt certe si ce optiune succesorala este cea mai potrivita.
Concluzie: mostenirea inseamna si drepturi, si obligatii
O succesiune nu trebuie privita doar prin prisma bunurilor care urmeaza sa fie impartite. Inainte de partaj trebuie cunoscuta situatia completa a patrimoniului persoanei decedate.
Datoriile nu dispar automat, insa nici nu devin pur si simplu datorii personale nelimitate ale copiilor. Patrimoniul succesoral are un regim distinct, iar legea limiteaza, ca regula, raspunderea mostenitorilor la bunurile din mostenire.
In cazul in care exista credite mari, ipoteci, executari silite, mai multi creditori sau neintelegeri intre mostenitori, situatia trebuie analizata individual de un notar public sau de un avocat inainte de luarea unei decizii.
Acest material are caracter informativ si prezinta regulile generale ale dreptului succesoral. Situatiile concrete pot fi influentate de tipul datoriei, existenta garantiilor, actele persoanei decedate si modul in care mostenirea este acceptata.
Alte Stiri
