Craciun 2021. Nasterea Domnului se bucura de o pregatire speciala inca din ziua premergatoare acestei sarbatori, cunoscuta sub numele de Ajunul Craciunului.
Obiceiuri si traditii in Ajunul Craciunului
Pregatirea bucatelor pentru masa de Craciun
In Ajunul Craciunului, gospodinele pregatesc covrigi, colaci (care, in traditia populara, trebuie sa aminteasca de infasurarea unei maini cu degetele intinse apartinand Craciunesei, care a ajutat-o pe Maica Domnului la nasterea pruncului si careia i-au fost taiate mainile). Colacii sunt pregatiti pentru colindatorii care vor veni sa ureze pe la casele gospodarilor. Covrigii sunt dati colindatorilor copii, colaceii sunt pentru colindatorii mai numerosi, iar colacii vor fi ai flacailor si ai colindatorilor din neamuri, potrivit Agerpres.
Publicitate
De asemenea, se pregatesc turtele, care se mai numesc si ”scutecele Domnului”, amintind de cele care au fost folosite la nasterea Mantuitorului. Acestea sunt presarate din timp cu apa calduta, cu zahar pisat, amestecat cu nuca sau cu samanta de canepa. In seara de Ajun, stapana casei merge in ”casa mare”, asaza pe masa de sub icoana o sticla de vin rosu, la dreapta sticlei farfuria cu turte, o alta farfurie cu bob, perje (prune) fierte, iar in cele patru colturi ale mesei cate un colac. Intre cei din partea dreapta se pune cate un fuior de canepa despre care, spun unii, ca ar fi barba lui Mos Craciun, potrivit volumului ”Cartea de Craciun” de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.
Traditia mesei din seara de Ajun si a postului de Craciun
Impodobirea mesei din seara de Ajun difera de la o zona la alta, dar are in comun faptul ca toate bucatele sunt de post. Nimeni dintre cei ai casei nu are voie sa guste pana ce preotul nu binecuvanteaza masa, nu gusta din felurile de mancare si nu cinsteste un pahar cu vin. La plecare, parintele ia banii de sub fata de masa, doi colacei si o parte din vinul din sticla, iar dascalii poarta traistele de colaci.
Sfintirea mesei de Ajun si vestirea Nasterii Domnului este o datina veche indeplinita de preoti si insotitorii acestuia. In popor se spune ca Ajunul Craciunului presupune un post aspru. E indicat chiar sa se ajuneze pana se iveste prima stea de seara, care aminteste de steaua observata de magii de la Rasarit. Pana atunci nu trebuie sa se manance nimic si astfel omul va fi sanatos, va avea mult noroc si va fi mai demn pentru Sfanta Impartasanie.
In data de 25 decembrie ia sfarsit postul Craciunului, care dureaza aproximativ sase saptamani. In aceasta zi, oamenii se pot desfata cu bucatele traditionale de Craciun: toba, lebar, sarmale, caltabosi, colaci, cozonaci, pita, prajituri, salate, carnati sau friptura. Carnea folosita pentru prepararea bucatelor de Craciun este proaspata, intrucat de Ignat, in data de 20 decembrie, are loc un alt obicei: taierea porcului.
Traditia impodobirii bradului
Traditiile Craciunului au fost imbogatite de la an la an. Cei mici il asteapta an de an pe Mos Craciun cu plete dalbe, care vine cu tolba incarcata de cadouri pentru copiii cuminti, iar cu cateva zile inainte de Craciun se impodobeste bradul cu ornamente de culoare rosie sau verde. Obiceiul bradului de Craciun ar fi aparut in Germania, unde legenda spune ca Sfantul Bonifaciu a ordonat taierea stejarilor, venerati de pagani. In cadere, stejarii au distrus toti copacii din preajma, mai putin bradul, care a devenit de atunci un simbol al acestei sarbatori si este impodobit in seara de Ajun.
In Romania, exista mai multe traditii si obiceiuri de Craciun, transmise din generatie in generatie. In satele din Oltenia, in Ajunul Craciunului, gospodarii se trezesc dis-de-dimineata, aprind focul in soba si atata jarul cu ajutorul unui vreasc, in timp ce rostesc o urare de Craciun: „Buna dimineata lui Ajun! /C-a venit intr-un ceas bun /Sa ne-aduca: porcii grasi si unturosi /Si oamenii sanatosi, /Vacile cu vitei, oile cu miei, scroafele cu purcei, clostile cu pui, gainile cu oua. La anul si la multi ani!”.
Ajunul Craciunului, zi de colindat
Nasterea Domnului este anuntata in lume de crestini prin colinde, primii care pornesc cu colindatul, in dimineata de Ajun, fiind copiii si tinerii. Acestia sunt primiti de crestini cu mere, nuci, covrigi si cu acele turte numite „Scutecelele lui Hristos”. Pentru ca, pana dupa Sfanta Liturghie din ziua de Craciun este inca post, colindatorii trebuie si ei primiti cu daruri de post (covrigi, turte, nuci, fructe).
Superstitiile din Ajunul Craciunului
In seara de Ajun, stapanii caselor au datoria sa adune de prin sat toate lucrurile imprumutate pentru ca locul lor este acasa. De asemenea, fetele nemaritate roaga mamele sa-l determine pe preot sa zaboveasca un timp pe laita (banca facute din scanduri) si sa manance cate ceva, ca astfel petitorii lor sa nu intarzie.
Femeia care se ocupa de colacii pentru Craciun se duce in gradina sau in livada si cu mainile pline de aluat spune: ”mar, astfel rodnic sa fii cum sta aluatul pe mainile mele”. Alte gospodine, dupa ce dau painea in cuptor, nu uita imediat sa spuna: ”cum e cuptorul, lopata plina de paine, asa sa fie copacii, pomii plini de poame”.
De asemenea, in ziua de Ajun, cei care voiau sa afle cum vor sta cu sanatatea in anul care urmeaza taiau pe jumatate un mar. Daca fructul avea viermi la interior, credinta era ca omul va fi urmarit de boala. Un mar putred insa anunta moartea.
Gospodinele stiu ca toata casa trebuie curatata luna inainte de Ajun, cand nu mai au voie sa dea cu matura, pentru ca o veche superstitie spune ca asa se alunga norocul din casa. Iar crestinii nu au voie sa bea rachiu in Ajunul Craciunului.
O alta traditie specifica Munteniei, Olteniei si Banatului este ca gospodinele sa prepare un aluat folosit pentru a alunga deochiul animalelor din gospodarie. Astfel, animalele vor fi sanatoase tot anul si vor da mai mult lapte.
In pregatirea Ajunului Craciunului sunt implicati si copiii de toate varstele, care, cu mult timp inainte, s-au pregatit pentru a umbla cu colindatul.
Publicitate
Publicitate