Cand parintii imbatranesc, fiicele duc greul! Un studiu arata cat de mult se sacrifica fata de fii

Publicitate

Cand parintii imbatranesc si nu se mai pot descurca singuri, cine ramane langa ei? Cine ii duce la medic, le cumpara medicamentele, le pregateste mancarea si ii suna in fiecare zi sa vada daca sunt bine? Un studiu sociologic arata ca, in medie, fiicele petrec de peste doua ori mai mult timp ingrijindu-si parintii varstnici decat fiii. In spatele acestor cifre se ascunde o realitate emotionanta, dar si o povara despre care se vorbeste prea putin.

Exista un moment in viata cand rolurile se inverseaza. Parintii care odinioara isi tineau copiii de mana pentru a-i invata sa mearga ajung sa aiba nevoie de sprijin pentru lucrurile cele mai simple.

Pasii devin mai inceti, drumurile la medic mai dese, iar activitatile care inainte pareau banale incep sa necesite ajutor.

In multe familii, aceasta responsabilitate ajunge in mare parte pe umerii fiicelor. Ele sunt cele care isi reorganizeaza programul, renunta la timpul liber si incearca sa impace serviciul, propria familie si ingrijirea parintilor.

Iar cercetarile arata ca aceasta diferenta dintre fiice si fii nu este doar o impresie.

Studiul care arata cat timp petrec fiicele ingrijindu-si parintii

O cercetare realizata de socioloaga Angelina Grigoryeva, de la Universitatea Princeton din Statele Unite, a analizat modul in care copiii adulti impart responsabilitatile de ingrijire a parintilor varstnici.

Rezultatele prezentate in anul 2014, pe baza datelor americane din 2004, au evidentiat o diferenta importanta intre femei si barbati.

Fiicele ofereau, in medie, 12,3 ore de ingrijire pe luna, in timp ce fiii ofereau aproximativ 5,6 ore.

Cu alte cuvinte, femeile petreceau mai mult decat dublul timpului acordat de barbati pentru ajutorarea parintilor varstnici.

Diferenta era de aproape sapte ore lunar, iar cercetarea a aratat ca distribuirea responsabilitatilor depindea inclusiv de existenta fratilor si surorilor.

Studiul a fost prezentat in cadrul reuniunii American Sociological Association, iar cercetarea privind impartirea ingrijirii intre copiii adulti a fost publicata ulterior in revista stiintifica American Sociological Review, in 2017.

Este important de precizat ca rezultatele provin din Statele Unite si nu reprezinta o masurare a timpului de ingrijire din familiile romanesti.

Cand exista o sora, fratii tind sa se implice mai putin

Una dintre cele mai interesante concluzii ale cercetarii priveste familiile in care exista atat fete, cat si baieti.

Potrivit analizei, fiii ofereau, in medie, o proportie mai mica din ingrijirea parintilor atunci cand aveau o sora.

In schimb, fiicele isi mareau contributia atunci cand aveau un frate.

Acest rezultat sugereaza ca, in unele familii, responsabilitatile sunt transferate aproape automat catre femei.

Nu este neaparat vorba despre lipsa de afectiune din partea fiilor. De multe ori, obiceiurile familiale si asteptarile sociale influenteaza cine preia sarcinile zilnice.

Problema apare atunci cand toata lumea considera firesc ca fiica sa se ocupe de parinti, fara sa se mai intrebe daca are timp, energie sau posibilitati.

Fiica devine omul care trebuie sa rezolve totul

Ingrijirea unui parinte varstnic nu inseamna doar cateva vizite sau un telefon din cand in cand.

In multe situatii, responsabilitatile sunt numeroase si se repeta in fiecare zi.

Trebuie cumparate medicamente, programate consultatii, pregatita mancarea, platite facturile si urmarite recomandarile medicului.

Uneori, parintele are nevoie de ajutor pentru deplasare, igiena sau alte activitati personale.

Pe langa toate acestea, exista si grija permanenta.

O fiica se poate intreba de mai multe ori pe zi daca mama a mancat, daca tatal si-a luat tratamentul sau daca s-a intamplat ceva in timp ce nimeni nu era acasa.

Chiar si atunci cand nu se afla fizic langa parinti, responsabilitatea continua sa ii ocupe timpul si gandurile.

Intre serviciu, copii si parinti. Povara unei generatii intregi

Multe femei ajung sa isi ingrijeasca parintii tocmai in perioada in care au cele mai multe responsabilitati.

Au un loc de munca, copii de crescut, o gospodarie de administrat si propriile probleme de sanatate.

La toate acestea se adauga nevoile parintilor care inainteaza in varsta.

Acest fenomen este cunoscut in literatura de specialitate drept „generatia sandvis”, deoarece adultii se afla intre doua generatii care au nevoie de sprijin: copiii si parintii.

O femeie poate incepe dimineata pregatind copilul pentru scoala, poate petrece ziua la serviciu, iar seara poate merge la mama sau la tatal sau pentru a face cumparaturi, curatenie sau pentru a pregati medicamentele.

Si a doua zi o ia de la capat.

De multe ori, oboseala acestor femei ramane nevazuta, pentru ca ceea ce fac este considerat o obligatie fireasca.

De ce fiicele ajung sa sacrifice mai mult

Exista mai multe explicatii pentru diferentele observate de cercetatori.

Una dintre ele este legata de rolurile traditionale din familie. In numeroase societati, femeile au fost incurajate inca din copilarie sa fie atente la nevoile celorlalti si sa isi asume responsabilitati de ingrijire.

O alta explicatie priveste natura ajutorului necesar.

Publicitate

Atunci cand un parinte are nevoie de sprijin pentru activitati intime, precum imbracatul sau igiena personala, unele familii prefera ca aceste sarcini sa fie indeplinite de o fiica.

In timp, aceste alegeri pot duce la o distribuire inegala a responsabilitatilor.

Fiica ajunge sa fie persoana sunata prima data cand apare o problema, chiar daca are frati care ar putea contribui.

Ingrijirea parintilor poate afecta sanatatea celor care ii ajuta

Responsabilitatea permanenta de a avea grija de o persoana varstnica poate deveni epuizanta.

Oboseala, lipsa somnului, stresul si reducerea timpului pentru propriile nevoi sunt dificultati frecvent intalnite in randul ingrijitorilor familiali.

Unele persoane ajung sa isi amane controalele medicale sau sa renunte la activitatile care le aduceau relaxare.

Altele sunt nevoite sa isi reduca programul de lucru ori sa refuze oportunitati profesionale.

Cercetarea coordonata de Angelina Grigoryeva a atras atentia si asupra consecintelor economice ale ingrijirii, deoarece timpul dedicat parintilor poate influenta veniturile si cariera copiilor adulti.

A avea grija de parinti este un gest de afectiune si responsabilitate, dar acest lucru nu inseamna ca o singura persoana trebuie sa isi sacrifice sanatatea si intreaga viata.

Dar fiii? Exista si barbati care isi ingrijesc parintii cu devotament

Rezultatele studiului nu inseamna ca toti fiii se implica mai putin sau ca toate fiicele preiau automat responsabilitatea.

Exista numerosi barbati care isi ingrijesc parintii ani intregi, ii insotesc la tratamente, le pregatesc mesele si le sunt alaturi in cele mai dificile momente.

De asemenea, exista familii in care fratii si surorile impart echitabil sarcinile.

Cercetarea evidentiaza o tendinta statistica, nu o regula valabila pentru fiecare familie.

Important nu este daca ajutorul vine de la o fiica sau de la un fiu, ci ca parintii sa primeasca sprijinul necesar, iar responsabilitatile sa nu devina o povara imposibila pentru un singur copil.

Ce pot face fratii pentru ca toata grija sa nu cada pe umerii surorii

Ingrijirea parintilor poate fi organizata mai echilibrat atunci cand membrii familiei discuta deschis despre responsabilitati.

Chiar daca un copil locuieste mai aproape de parinti, asta nu inseamna ca trebuie sa faca absolut totul.

Fratii care locuiesc in alte orase pot contribui financiar, pot organiza programari medicale, pot comanda alimente sau pot prelua anumite sarcini administrative.

De asemenea, vizitele pot fi planificate astfel incat persoana care ofera ingrijirea zilnica sa aiba timp pentru odihna.

In familiile in care parintele are nevoie de asistenta permanenta, poate fi necesara si implicarea unor servicii specializate.

Responsabilitatea fata de parinti ar trebui impartita in functie de posibilitatile reale ale fiecarui copil, nu stabilita automat in functie de faptul ca este fata sau baiat.

Cand parintii imbatranesc, au nevoie mai mult decat oricand de prezenta copiilor

Imbatranirea aduce schimbari pe care uneori parintii le accepta cu dificultate.

Oamenii care au fost independenti intreaga viata pot ajunge sa aiba nevoie de ajutor pentru lucruri pe care inainte le faceau fara sa se gandeasca.

Pentru multi, pierderea independentei este insotita de teama, tristete sau sentimentul ca devin o povara pentru cei dragi.

De aceea, sprijinul copiilor nu se rezuma doar la ajutorul practic.

O conversatie, o vizita sau cateva ore petrecute impreuna pot avea o valoare emotionala importanta.

Uneori, parintii nu au nevoie de lucruri scumpe. Au nevoie sa stie ca nu au fost uitati.

Fiicele care au grija de toata lumea au si ele nevoie de cineva

Poate ca aceasta este una dintre cele mai importante concluzii pe care le putem desprinde din realitatea descrisa de cercetatori.

In multe familii exista o persoana care stie toate programarile medicale, toate medicamentele, toate problemele si toate nevoile parintilor.

De multe ori, acea persoana este fiica.

Este cea care raspunde la telefon indiferent de ora, care isi schimba planurile cand apare o urgenta si care incearca sa gaseasca solutii chiar si atunci cand este epuizata.

Dar si ea are nevoie de odihna, de intelegere si de ajutor.

Nu ar trebui sa fie nevoita sa ceara mereu sprijin pentru lucruri care reprezinta responsabilitatea intregii familii.

Grija pentru parinti nu ar trebui sa aiba un singur nume

Studiul american arata ca fiicele petreceau, in medie, de peste doua ori mai mult timp ingrijindu-si parintii varstnici decat fiii.

Dincolo de statistici, aceasta diferenta ridica o intrebare importanta: cum putem avea grija de parintii nostri fara sa lasam intreaga responsabilitate pe umerii unei singure persoane?

Raspunsul incepe cu implicare, comunicare si impartirea corecta a sarcinilor.

Pentru ca atunci cand parintii imbatranesc, nu ar trebui sa existe un singur copil care sa duca tot greul. Iar fiica ce are grija de mama si de tatal ei nu trebuie uitata tocmai de cei care ar putea sa o ajute.

La urma urmei, parintii nu au crescut doar o fiica sau doar un fiu. Au crescut copii. Iar grija pentru ei ar trebui sa ii uneasca, nu sa ii lase pe unii epuizati si pe ceilalti departe de responsabilitati.

 

Publicitate