Fraudele prin telefon continua sa faca victime in Romania, iar metodele folosite de infractori devin tot mai greu de recunoscut. Politia Romana avertizeaza asupra apelurilor de tip spoofing, prin care escrocii pot face ca pe ecranul telefonului sa apara un numar care pare legitim, inclusiv unul asemanator sau asociat unei institutii bancare.
In timpul apelului, atacatorii se pot prezenta drept angajati ai bancii, ai departamentului antifrauda sau reprezentanti ai unei institutii si incearca sa provoace panica. Victimei i se poate spune ca a fost facuta o tranzactie suspecta, ca s-a solicitat un credit pe numele sau sau ca exista riscul pierderii banilor din cont.
Scopul este unul singur: persoana apelata sa actioneze rapid si sa divulge date confidentiale sau sa transfere bani.
Numarul de pe ecran nu mai este o garantie ca apelul este real
Una dintre cele mai periculoase caracteristici ale acestei fraude este faptul ca numarul afisat pe telefon poate parea perfect legitim.
Politia Romana explica faptul ca spoofingul permite falsificarea identitatii apelantului. Cu ajutorul unor tehnologii de telefonie prin internet, atacatorii pot modifica informatia care apare pe ecranul persoanei apelate.
Astfel, victima poate avea impresia ca este sunata de la un numar cunoscut, de la o banca sau de la o alta institutie.
Faptul ca pe ecran apare numele sau un numar cunoscut nu este suficient pentru a demonstra ca persoana de la celalalt capat al firului este cine pretinde ca este.
Cum incepe, de obicei, inselatoria
Scenariile difera, insa atacatorii folosesc deseori aceeasi strategie: creeaza o situatie urgenta si incearca sa sperie victima.
Apelantul poate sustine ca:
- a fost facuta o plata suspecta din cont;
- a fost solicitat un credit pe numele victimei;
- cineva incearca sa acceseze contul bancar;
- cardul trebuie blocat imediat;
- anumite date trebuie „verificate” pentru protejarea contului;
- banii trebuie transferati intr-un asa-zis „cont sigur”.
Toate aceste pretexte urmaresc sa creeze presiune si sa impiedice victima sa verifice informatia.
„Vi s-a aprobat creditul” – una dintre metodele folosite
Politia Romana a descris inclusiv scenarii in care persoana apelata este anuntata ca i-a fost aprobat un credit pe care nu l-a solicitat.
Victima raspunde imediat ca nu a cerut niciun imprumut, iar escrocul ii spune ca este posibil sa fie vorba despre o frauda.
Din acel moment, atacatorul pretinde ca o va ajuta sa blocheze creditul sau sa opreasca presupusa frauda si incepe sa ceara informatii personale sau bancare.
Teama ca cineva ar putea lua un credit in numele sau determina victima sa reactioneze impulsiv.
Ce date nu trebuie transmise niciodata la telefon
Politia avertizeaza ca datele financiare si de autentificare nu trebuie comunicate unei persoane care suna si le solicita.
Printre informatiile care trebuie protejate se numara:
- codul PIN al cardului;
- parolele de Internet Banking sau Mobile Banking;
- codurile de autentificare primite prin SMS;
- datele complete ale cardului;
- codurile de securitate;
- alte informatii care permit accesul la conturile bancare.
Politia recomanda ca asemenea informatii sa nu fie transmise in urma unui apel telefonic nesolicitat.
Escrocii pot sti deja informatii despre victima
Un apel devine si mai convingator atunci cand persoana de la telefon stie numele victimei sau alte informatii personale.
Acest lucru nu inseamna insa ca apelul este legitim.
O parte dintre date pot fi gasite pe retelele sociale, pe site-uri publice sau pot proveni din baze de date compromise in trecut.
Politia recomanda ca oamenii sa nu considere un apel real doar pentru ca interlocutorul cunoaste anumite informatii despre ei.
Ce trebuie sa faci atunci cand primesti un apel suspect
Cea mai sigura reactie este sa nu continui conversatia sub presiune.
Daca persoana care te suna pretinde ca este reprezentant al unei banci, inchide apelul si contacteaza tu institutia.
Foloseste numarul oficial de pe spatele cardului, din aplicatia bancara sau de pe site-ul oficial al bancii.
Nu suna la un numar furnizat chiar de persoana suspecta.
Politia recomanda inclusiv sa ii spui apelantului ca vei reveni tu cu un telefon si apoi sa verifici separat identitatea institutiei in numele careia spune ca suna.
Nu transfera bani intr-un „cont sigur”
Una dintre metodele intalnite in fraudele bancare consta in convingerea victimei ca trebuie sa isi mute urgent economiile pentru a le proteja.
Escrocul poate pretinde ca acel cont este unul securizat sau temporar si ca banii vor reveni ulterior.
In realitate, transferul poate trimite direct economiile catre infractori.
Nu transfera bani catre conturi indicate intr-un apel telefonic suspect doar pentru ca cineva sustine ca astfel iti protejeaza economiile.
Nu instala aplicatii la cererea unui necunoscut
Un alt semnal de alarma este solicitarea de a instala o aplicatie sau un program pe telefon ori pe calculator.
Sub pretextul ca incearca sa rezolve o problema tehnica sau sa securizeze contul, atacatorii pot incerca sa obtina acces la dispozitiv.
Daca o persoana care te suna pe neasteptate iti cere sa instalezi aplicatii, sa partajezi ecranul sau sa ii oferi acces la telefon sau calculator, intrerupe conversatia si verifica situatia direct cu institutia respectiva.
Graba este arma principala a escrocilor
Unul dintre cele mai evidente semnale de alarma este presiunea.
„Trebuie sa faceti acest lucru chiar acum”, „Aveti doar cateva minute”, „Banii sunt in pericol” sau „Nu inchideti telefonul” sunt formule folosite pentru a impiedica victima sa gandeasca limpede.
Politia arata ca atacatorii se bazeaza tocmai pe emotie si surprindere, astfel incat persoana apelata sa nu mai faca verificarile logice pe care le-ar face in mod normal.
Ce faci daca ai transmis deja datele cardului
Daca iti dai seama ca ai comunicat informatii bancare unui posibil escroc, fiecare minut poate conta.
Contacteaza imediat banca folosind canalul oficial si explica exact ce informatii ai furnizat.
Banca poate lua masuri pentru blocarea cardului, protejarea contului sau verificarea tranzactiilor suspecte.
Daca au fost transferati bani sau exista tranzactii pe care nu le recunosti, sesizeaza Politia cat mai repede.
Politia Capitalei recomanda, in cazul pierderilor financiare, depunerea unei plangeri si informarea Directoratului National de Securitate Cibernetica.
Si mesajele SMS pot face parte din aceeasi inselatorie
Frauda nu incepe intotdeauna cu un apel.
Victima poate primi mai intai un SMS care pare trimis de o banca si care anunta o plata suspecta, blocarea contului sau necesitatea verificarii datelor.
Mesajul poate contine un link sau un numar de telefon.
Accesarea linkului poate duce catre un site fals construit astfel incat sa semene cu pagina reala a bancii.
Politia recomanda sa nu fie accesate linkurile nesolicitate si sa nu fie introduse parole, coduri PIN sau date bancare pe pagini deschise in urma unor asemenea mesaje.
Cele mai importante semne ca ai de-a face cu o tentativa de frauda
Un singur semnal nu inseamna intotdeauna ca apelul este fals, insa mai multe dintre urmatoarele elemente ar trebui sa ridice imediat suspiciuni:
- apelul este neasteptat;
- esti anuntat despre o urgenta financiara;
- ti se cer date confidentiale;
- ti se solicita coduri primite prin SMS;
- esti presat sa iei o decizie imediat;
- ti se cere sa transferi bani;
- ti se spune sa nu inchizi apelul;
- ti se cere sa instalezi o aplicatie;
- apelantul se supara daca spui ca vrei sa contactezi separat banca.
Regula care te poate proteja: inchide si verifica tu
Cea mai simpla regula in fata unui asemenea apel este si una dintre cele mai eficiente.
Inchide conversatia si suna tu banca la numarul oficial.
Nu folosi numarul indicat de apelant si nu presupune ca apelul este autentic doar pentru ca pe ecran apare un nume cunoscut.
In cazul fraudei prin spoofing, tocmai afisarea unei identitati aparent legitime este metoda prin care infractorii incearca sa castige increderea victimei.
Politia Romana: atentie la apelurile false
Tehnologia le permite infractorilor sa construiasca scenarii din ce in ce mai convingatoare, insa principiile de protectie raman simple.
Nu furniza date bancare si parole unei persoane care te contacteaza pe neasteptate, nu transfera bani sub presiune si verifica orice situatie direct cu institutia in cauza.
Mai ales in cazul apelurilor despre credite, tranzactii suspecte sau bani care ar fi in pericol, cateva minute folosite pentru verificare pot face diferenta dintre o tentativa esuata si pierderea economiilor.