Pomana porcului este unul dintre cele mai iubite si asteptate momente din perioada Ignatului si a sarbatorilor de Craciun. Nu este doar o masa imbelsugata, ci un adevarat ritual de familie, incarcat de semnificatii vechi, legate de noroc, belsug si protectie pentru anul care urmeaza. Gospodarii stiu bine: daca pomana se face cum trebuie si este impartita din suflet, casa va fi ferita de lipsuri si necazuri.
Ce inseamna, de fapt, Pomana porcului
In traditia romaneasca, Pomana porcului este prima masa pregatita dupa taierea porcului de Ignat. Carnea proaspata se gateste chiar atunci, pe loc, iar de la masa nu lipsesc cei care au ajutat la taiere si la pregatirea carnii. Este un gest de recunostinta, dar si un mod simbolic prin care gospodarul imparte belsugul casei cu familia, prietenii si vecinii.
In trecut, se spunea ca „porcul nu se mananca singur”, iar cine nu da pomana cum se cuvine risca sa nu mai aiba parte de aceeasi bogatie in anii urmatori. Tocmai de aceea, acest moment este respectat cu sfintenie in multe sate si astazi.
Legatura dintre Ignat si belsugul de Craciun
Ignatul, sarbatorit pe 20 decembrie, marcheaza inceputul pregatirilor intense pentru Craciun. Taierea porcului este considerata un act ritualic, nu doar gospodaresc. Carnea care ajunge pe masa la Pomana porcului este primul semn ca in casa respectiva va fi mancare, caldura si imbelsugare in zilele de sarbatoare.
De multe ori, Pomana porcului este insotita de rugaciuni scurte sau de o cruce facuta in semn de multumire. Gospodinele pregatesc cu grija mancarea, iar barbatii se ocupa de foc, de taiat carne si de organizat masa. Totul are o ordine, ca un mic scenariu care se repeta an de an, pentru ca norocul sa nu paraseasca gospodaria.
Ce se pune pe masa la Pomana porcului
Retetele difera de la o zona la alta, dar exista cateva preparate nelipsite de la o masa traditionala de Pomana porcului:
- Bucati de carne proaspata prajite in tigaie sau ceaun, de obicei ceafa, costita, ficat, slaninuta;
- Cartofi prajiti sau mamaliga aburinda, care insotesc carnea;
- Muraturi de casa – castraveti, varza, gogonele, ardei;
- Un pahar de vin rosu sau tuica fiarta, pentru a „lega” masa.
Nu lipsesc glumele, povestile si amintirile. In multe familii, Pomana porcului este momentul in care se aduna mai multe generatii la aceeasi masa, iar copiii asculta fascinati istorisirile bunicilor despre ierni de altadata.
De ce se spune ca Pomana porcului aduce noroc si belsug
Dincolo de partea practica, Pomana porcului are o simbolistica puternica. In credinta populara, hrana impartita inseamna noroc inmultit. Gospodarul care isi cheama rudele, vecinii si prietenii la masa transmite un mesaj clar: in casa lui exista belsug si bunatate, iar universul „rasplateste” astfel de gesturi.
Se mai spune ca primul miros de carne gatita de Ignat „deschide drumul belsugului”. De aceea, intreaga casa miroase a prajeala, a condimente si a mancare gatita „cu suflet”. Ospatul nu este doar pentru stomac, ci si pentru suflet – aduce veselie, liniste si sentimentul ca nimeni nu este singur.
Gesturi si superstitii la Pomana porcului
In multe zone, inca se pastreaza cateva obiceiuri care, se spune, intaresc norocul si protectia asupra familiei:
- La masa se asaza intai cei care au muncit la taierea si transarea porcului – din respect si recunostinta;
- Nu se numara exact cate bucati de carne sunt puse pe masa, ca sa nu „numeri belsugul” si sa nu-l risipesti;
- O parte din carne sau din preparate se da drept pomana unui om sarman sau unei familii cu lipsuri, pentru ca Dumnezeu sa trimita inapoi inmiit;
- Nu se cearta nimeni la Pomana porcului – o casa in care sunt vorbe grele in aceasta zi risca sa aiba un an plin de tensiuni.
Pomana porcului, puntea dintre traditie si prezent
Chiar daca lumea s-a schimbat, supermarketurile sunt pline si multi traiesc la oras, Pomana porcului ramane un ritual identitar. Cei care inca merg „la tara” pentru Ignat spun ca nicaieri nu simti mai bine inceputul sarbatorilor ca in curtea bunicilor, langa soba, ceaun si masa plina.
Unii au adaptat traditia: nu mai taie porcul acasa, dar pastreaza ideea de a face o masa speciala, in familie, inainte de Craciun, numind-o tot „Pomana porcului”. Importanta nu este doar carnea in sine, ci spiritul de comuniune, recunostinta si daruire care insoteste acest moment.
Concluzie: un ospat care hraneste si trupul, si sufletul
Pomana porcului nu este doar o traditie gastronomica, ci un simbol al belsugului, al norocului si al legaturii dintre oameni. O masa calda, impartita cu cei dragi, are o forta pe care multi o simt, dar putini o pot explica in cuvinte.
Atata timp cat romanii vor pastra acest obicei, spiritul sarbatorilor de iarna va ramane viu: plin de mirosuri bune, de rasete, de povesti la masa si de credinta ca, atunci cand dai din inima, primesti inapoi si mai mult.
Alte Stiri
