Cazul mortii doctoritei Stefania Szabo, gasita fara viata in camera de garda a Spitalului Judetean din Buzau, capata noi detalii surprinzatoare. Ancheta medico-legala si investigatiile procurorilor scot la iveala coincidente stranii, care amplifica misterul din jurul disparitiei tinerei de 37 de ani.
Potrivit unor surse apropiate anchetei, medicul ar fi murit in urma autoadministrarii unei doze de anestezic puternic, propofol – aceeasi substanta care a provocat si moartea artistului american Michael Jackson.
Descoperirea a fost facuta chiar in incaperea unde medicul a fost gasit fara suflare, acolo unde anchetatorii au ridicat o seringa folosita si o fiola dintr-un anestezic de uz strict medical.
Ceea ce atrage atentia anchetatorilor este faptul ca doctorita era o admiratoare declarata a lui Michael Jackson. Pe trup, avea chiar tatuata o scena emblematica din dansul „moonwalk”, miscare care l-a facut celebru pe artistul american.
Ce este „laptele uitarii”
„Laptele uitarii” este denumirea populara a propofolului, un anestezic intravenos foarte puternic, utilizat exclusiv in spitale, sub stricta supraveghere medicala. Substanta are un aspect alb-laptos si actioneaza rapid asupra sistemului nervos central, inducand somn profund sau pierderea cunostintei in cateva zeci de secunde.
Propofolul este folosit frecvent in salile de operatie si in sectiile de terapie intensiva, unde medicii anestezisti controleaza doza si monitorizeaza continuu pacientul. Datorita aspectului sau specific, a fost supranumit „laptele uitarii” sau „laptele amneziei”.
De ce este propofolul atat de periculos
In mediul medical, propofolul este indispensabil, dar in afara spitalului devine extrem de periculos. Administrarea incorecta sau necontrolata poate duce la oprirea respiratiei si stop cardio-respirator in cateva secunde. Din acest motiv, substanta este strict reglementata si se administreaza doar in prezenta echipamentelor de resuscitare.
„Propofolul nu este un somnifer obisnuit. Este un medicament cu actiune rapida, care necesita monitorizare permanenta. Fara aparatura speciala si personal calificat, riscurile sunt uriase”, explica medicii ATI.
Cum actioneaza propofolul
Propofolul contine propofol 10 mg/ml ca substanta activa si se administreaza intravenos. In doar 30-40 de secunde de la injectare, pacientul intra intr-o stare de inconstienta. Efectul dureaza scurt, de obicei cateva minute, motiv pentru care medicii il administreaza continuu in doze controlate.
Substanta actioneaza prin inhibarea activitatii neuronale la nivelul sistemului nervos central. Practic, reduce comunicarea dintre celulele nervoase, determinand o relaxare totala a corpului, pierderea constientei si amnezia temporara.
Utilizarea medicala a propofolului
In spitale, propofolul este utilizat in urmatoarele situatii:
- Inducerea si mentinerea anesteziei generale inainte si in timpul operatiilor;
- Sedarea pacientilor intubati in sectiile de terapie intensiva (ATI);
- Sedarea pentru proceduri scurte – endoscopii, bronhoscopii, cardioversii sau investigatii imagistice complexe;
- Controlul starii de agitatie severa la pacientii aflati sub supraveghere intensiva.
In toate aceste cazuri, pacientul este monitorizat in permanenta, cu aparatura care masoara pulsul, saturatia de oxigen, tensiunea arteriala si frecventa respiratorie.
Reactii adverse si riscuri
Ca orice medicament cu actiune asupra creierului, propofolul poate avea reactii adverse severe daca nu este utilizat corespunzator. Printre acestea se numara:
- scaderea brusca a tensiunii arteriale;
- ritm cardiac anormal (bradicardie sau tahicardie);
- depresie respiratorie sau oprirea respiratiei;
- greturi, varsaturi, senzatie de arsura la locul injectarii;
- in cazuri rare, sindromul de infuzie cu propofol – o complicatie grava ce poate duce la insuficienta multipla de organe.
De asemenea, administrarea repetata sau necontrolata poate crea o dependenta psihologica, deoarece ofera o senzatie de relaxare totala, urmata de o „uitare completa” a stresului si anxietatii – de unde si numele poetic „laptele uitarii”.
Cazuri celebre asociate cu propofolul
Cel mai cunoscut caz ramane cel al cantaretului Michael Jackson, care a murit in 2009 din cauza unei intoxicatii acute cu propofol, administrat de medicul sau personal. Artistul folosea substanta pentru a dormi, considerand-o o solutie rapida impotriva insomniei.
De atunci, numeroase cazuri de abuz sau utilizare neautorizata au fost raportate in randul cadrelor medicale, in special in randul celor care au acces direct la medicamente de anestezie. Propofolul a fost interzis pentru uz personal in toate tarile Uniunii Europene si este inclus pe lista substantelor cu potential letal ridicat.
Ce au descoperit anchetatorii in cazul Stefaniei Szabo
In urma cercetarilor de la Spitalul Judetean Buzau, anchetatorii au descoperit fiole de propofol, o seringa folosita si urme de alte medicamente sedative. Ipotezele merg in directia unei autoadministrari accidentale sau a unei posibile reactii neasteptate a organismului.
Rezultatele toxicologice sunt asteptate pentru a confirma exact cauza decesului. Totodata, a fost dispusa verificarea stocurilor de medicamente din farmacia spitalului, pentru a se stabili modul in care fiolele de propofol au ajuns in posesia medicului.
Colegii sai au descris-o ca pe un medic dedicat, pasionat si extrem de implicat in meseria sa. „Stefania era sufletul spitalului. Nu putem intelege cum s-a ajuns aici”, au declarat colegii de la Buzau.
Reglementari si control strict
In Romania, propofolul este un medicament controlat, destinat exclusiv uzului spitalicesc. El nu poate fi prescris sau cumparat din farmacii si nu se administreaza niciodata fara supraveghere de specialitate. In spitale, fiecare fiola este inregistrata si eliberata numai pe baza unui protocol intern semnat de medicul anestezist si farmacistul unitatii.
Utilizarea in afara acestor conditii constituie infractiune si este sanctionata conform legislatiei privind substantele cu regim special.
Concluzie
„Laptele uitarii” – propofolul – ramane una dintre cele mai fascinante si periculoase substante din arsenalul medical modern. In mainile specialistilor, el asigura viata si linistea pacientilor in timpul interventiilor chirurgicale. Insa, in afara mediului controlat, poate deveni un instrument mortal.
Tragedia doctoritei Stefania Szabo scoate la lumina nu doar fragilitatea umana, ci si riscurile pe care le aduce suprasolicitarea emotionala si accesul la substante medicale de mare risc. Ancheta continua, iar adevarul despre moartea tinerei medic va fi aflat in urma analizelor toxicologice complete.
Cazul ramane o lectie dureroasa despre granita subtire dintre stiinta care salveaza vieti si tentatia periculoasa a linistii absolute oferite de „laptele uitarii”.
Alte Stiri
