Mosii de iarna sau Pomenirea Mortilor este o randuiala a Bisericii Ortodoxe Romane in care se face pomenirea celor trecuti la cele vesnice. Aceasta sambata mai este cunoscuta in popor si sub denumirea „Mosii de iarna”.
Randuiala sau ritualul bisericii prevede ca in fiecare biserica sa se oficieze Sfanta Liturghie, urmata de slujba Parastasului pentru cei adormiti.
Mosii de iarna sau Sambata mortilor da startul celor sapte Sambete ale Mortilor. In acest an, sarbatoarea se praznuieste pe data de 18 FEBRUARIE.
Publicitate
Mosii de iarna sau Pomenirea Mortilor este o randuiala a Bisericii Ortodoxe Romane in care se face pomenirea celor trecuti la cele vesnice. Aceasta sambata mai este cunoscuta in popor si sub denumirea „Mosii de iarna”.
Randuiala sau ritualul bisericii prevede ca in fiecare biserica sa se oficieze Sfanta Liturghie, urmata de slujba Parastasului pentru cei adormiti.
Cine poate fi pomenit?
Se pot pomeni toti cei care au murit nedespartiti de Biserica. Nu pot fi pomeniti cei care au murit in dispret cunoscut fata de Dumnezeu. Precizam ca orice slujba a Bisericii se savarseste numai pentru cei care sunt membri ai ei.
Cine nu poate fi pomenit?
De aceea nu pot fi pomeniti nici copii morti nebotezati, pentru ca ei nu sunt membri ai Bisericii.
In Sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne se face pomenirea mortilor, pentru ca in duminica urmatoare Biserica a randuit sa se faca pomenire de Infricosata Judecata si A doua venire a lui Iisus Hristos.
Simion Florea Marian mentiona in lucrarea „Trilogia vietii”, ca pe tot parcursul anului, in spatiul romanesc exista 20 de zile de Mosi. Cuvantul „mosi” vine de la „stramosi”, si se refera la persoanele trecute la cele vesnice. Cu apelativul „mosi” sunt numiti nu doar mortii, ci si principalele sarbatori ce le sunt consacrate, precum si pomenile facute pentru ei. Din zilele de Mosi amintim: „Mosii de primavara” (de Macinici), „Mosii de vara” (sambata dinaintea Rusaliilor), „Mosii de toamna” (in prima sambata din luna noiembrie), „Mosii de iarna” (sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne).
Sambata, zi de pomenire a celor adormiti
Sfintii Parinti au randuit ca sambata sa se faca pomenirea celor adormiti, pentru ca este ziua in care Hristos a stat cu trupul in mormant si cu sufletul in iad, ca sa-i elibereze pe dreptii adormiti. Pe de alta parte sambata e deschisa spre duminica, ziua invierii cu trupul. Duminica este numita si ziua a opta, pentru ca este ziua inceputului fara sfarsit, ea nu va mai fi urmata de alte zile, considerata simbolic a fi eterna.
Pentru pomenirea mortilor la biserica, credinciosii duc coliva, colac sau turta, o sticla cu vin si pomelnicul in care sunt trecute numele persoanelor care nu mai vietuiesc pe Pamant, pentru a fi slujite de catre preoti.
Pentru pomenirea mortilor se mai pot duce, in functie de posibilitati, pachete cu placinte, branzeturi, piftie, carne, sarmale, mere si alte fructe.
In aceasta zi, se aprind lumanari la mormintele rudelor trecute in nefiinta, pentru a incalzi sufletele celor decedati.
Traditii si obiceiuri de Mosii de iarna 2023
In unele zone ale Romaniei, la sate, sarbatoarea Mosilor de Iarna este cunoscuta si sub numele de „Mosii de piftii”.
Potrivit datinelor stravechi, tot ceea ce ramane nemancat in Sambata Mortilor se arunca si nu se pastreaza pentru a doua zi, cand avem Duminica Lasatului Secului de carne.
In caz contrar, se spune ca iarna se va razbuna si va trimite valuri de nameti peste cei care nu respecta oranduielile Domnului.
Pentru a respecta pana la capat obiceiul, trebuie ca ceea ce ramane nemancat sa se arunce a doua zi, in Duminica lasatului sec de carne. Daca nu se respecta aceasta traditie, natura se razbuna aducand valuri de frig in toiul verii.
Ce se da de pomana la Mosii de Iarna 2023
De obicei, rudele celor decedati pregatesc pentru a da de pomana sarmale, placinte, coliva, colaci, fructe si vin. Coliva, colacul (sau turta), restul bucatelor, o sticla cu vin si pomelnicul in care sunt trecute numele persoanelor decedate trebuie duse la biserica in dimineata Sambetei Mortilor pentru a fi slujite de preot, iar abia apoi vor fi date de pomana.
De asemenea, familia poate pregati pentru pomana felul de mancare pe care cei care nu mai sunt printre noi il preferau in timpul vietii. Foarte important este ca odata cu bucatele gatite si se dea de pomana si lumaniri aprinse. In Muntenia se pune in pachetul de pomana si un banut pentru a aduce spor atat celui ce a dat, cat si celui care a primit. In Banat, femeile merg mai intai la cimitir pentru a tamaia mormintele, iar abia apoi se duc la biserica pentru a sfinti bucatele.
Dupa slujba religioasa, femeile impart pomeni. Specific Banatului este un preparat din grau fiert, branza si unt care se da de pomana la Mosii de Iarna. Pachetele pentru pomana care se dau in zona Bucovinei trebuie sa contina placinte cu branza si, de obicei, se impart familiilor amarate. In Transilvania, in pachetele care se impart se pune o prajitura numita „pupi”, care este un chec cu mere.
Traditii si obiceiuri
In ziua Mosilor de Iarna nu se lucreaza, iar cei care se abat de la aceasta regula vor fi pedepsiti sa tremure precum piftia si sa li se intoarca pomana inapoi. Potrivit traditiei crestin ortodoxe, dupa Mosii de Iarna, odata cu Duminica Lasatei Secului de carne, nu se mai fac cununii religioase pana in a doua duminica dupa Paste.
In Sambata Mortilor nu se lucreaza, iar la cimitir se aprind cel putin doua lumanari
Femeile care incalca traditia si lucreaza in aceasta zi sunt pedepsite sa tremure ca piftia si „li se intoarce pomana” pe care au dat-o.
Atentie! Cei dragi decedati de mai putin de un an nu trebuie pomeniti alaturi de ceilalti! Pentru ei se scrie doar un pomelnic separat.
Credinciosii care fac pomeniri de Mosii de iarna trebuie sa mearga la biserica de dimineata, ca sa participe la Sfanta Liturghie. Abia dupa aceasta slujba se oficiaza si parastasul.
Apoi, familia merge la cimitir, unde trebuie sa aprinda cel putin doua lumanari – numarul minim necesar, potrivit superstitiilor, pentru a incalzi sufletele mortilor.
In Muntenia inca se mai pastreaza obiceiul ca, langa coliva, la pomeni sa se puna si un banut care sa fie dat celui mai sarac om din sat, pentru a aduce spor atat celui ce a dat, cat si celui care a primit.