Joia Iepelor este o sarbatoare traditionala romaneasca ce are loc anual pe 21 martie. Aceasta sarbatoare este marcata cu precadere in mediul rural si este considerata un moment deosebit in calendarul popular romanesc. Exista o credinta conform careia „cel care nu-si spala capul si lucreaza, va fi pedepsit de iepele cu copitele”.
Legenda Cailor lui Santoader
Legenda populara care marcheaza Ziua Iepelor si traditiile asociate acestei sarbatori.
Legenda Cailor lui Santoader spune ca acestia soseau sambata seara, la ora 6, in prima saptamana a Postului Pastelui, cand in calendarul ortodox este mentionata Sambata Sfantului Teodor, si ramaneau pana in dupa-amiaza zilei de joi din a doua saptamana a postului. Oamenii le ofereau acestor cai sase gramezi de porumb, ca semn de apreciere pentru ca nu aduceau nefericire in sat.
Publicitate
Interdictiile din Ziua Iepelor
Obiceiuri si credinte legate de comportamentul oamenilor in aceasta zi speciala.
In acele zile, era interzis sa canti, sa petreci sau sa muncesti intre orele 6 seara si 6 dimineata, altfel se credea ca vei fi calcat de cai.
De asemenea, in Ziua Iepelor era considerat rau sa intepi, adica sa cosi, deoarece se credea ca aduce ghinion. Daca intepeai cu acul sau bateai tarusi in pamant, era considerat o incalcare a traditiei vechi.
Protectia impotriva ghinionului in Ziua Furnicilor
Superstitiile si obiceiurile folosite pentru a evita ghinionul si a proteja locuinta de furnici.
O alta denumire pentru joia din prima saptamana a Postului Mare era Ziua Furnicilor. Se credea ca, daca nu era respectata, furnicile vor ataca pe cei care nu respectau sarbatoarea. Sau furnicile vor intra in legume.
Se evita orice mentionare a furnicilor, pentru a nu le atrage in casa.
Ritualul cu turta de malai
Traditia coacerii si oferirii unei turte de malai furnicilor pentru a preveni intrarea acestora in casa.
Multi se temeau ca le vor ramane mainile amortite pe vecie celor care muncesc in acea zi.
In Ziua Furnicilor nu se consuma nimic care sa contina faina.
Femeile se trezeau devreme si coceau o turta de malai cu putina branza sau unt, apoi o duceau pe camp, unde o asezau pe un musuroi de furnici sau intr-un copac din padure. Sau o trimiteau cu un copil la un musuroi de furnici, iar copilul punea o bucata in musuroi, iar restul era mancat. Se credea ca astfel, furnicile nu vor mai intra in casa.