Publicitate

Nicolae Milescu, primul roman care a baut ceai cu imparatul Chinei. Povestea spectaculoasa a unui geniu uitat

Un destin de exceptie: de la viata de lux la ambasador in Extremul Orient

Unul dintre cei mai eruditi romani din istorie a fost Nicolae Milescu, un personaj cu o viata de poveste. Dupa o viata de lux si putere, Nicolae Milescu devine primul calator roman care ajunge in Extremul Orient. A baut ceai cu imparatul Chinei si a raspandit faima culturii romane.

O figura ilustru anonima a istoriei romanilor

Istoria romanilor are destule personalitati cu merite deosebite, povesti de viata incredibile si o contributie aparte la dezvoltarea culturii romanesti. Din pacate, o parte dintre acestia nu si-au mai gasit locul nici macar in manualele de Istorie. Altii, pe nedrept, au devenit de-a lungul timpului ilustrii anonimi in randul publicului larg. Unul dintre ei a fost Nicolae Milescu, un fenomen unic in istoria poporului nostru. A fost ambasador, spion, calator si mare dregator, avea cunostinte exceptionale in domeniul stiintelor, vorbea fluent mai multe limbi straine si este primul roman care a vorbit cu un imparat al Chinei. Nicolae Milescu a fost un deschizator de drumuri, inclusiv pe taram cultural si religios.

Nicolae, „baiatul mamei”, un supradotat al vremurilor sale

Nicolae Milescu s-a nascut in anul 1636, pe mosiile parintilor sai din actualul judet Vaslui. Despre tatal lui Nicolae nu se stie mare lucru. Doar ca era un grec ridicat la rang de boier, de unul dintre domnitorii moldoveni de la inceputul secolului al XVII-lea. Nicolae Milescu a fost crescut de mama sa, fiica a unei puternice familii boieresti din Moldova. Nu se stie de ce, dar tot ea i-a dat numele de familie si tot ea l-a purtat la invatatura.

Nicolae a avut un talent aparte la invatatura. Acesta a urmat celebra Scoala Domneasca, intemeiata de Vasile Lupu, un domn luminat al Moldovei. La Scoala Domneasca predau profesori foarte buni, adusi din toata Europa si se facea carte, la fel ca in Occident. Nicolae Milescu a excelat. Era cel mai bun la latina, greaca, muzica, geometrie, astrologie, slavona, filosofie dar si la multe alte materii.

Tocmai de aceea a primit o bursa domneasca, insotindu-l pe fiul domnitorului, Stefanita Lupu, la Scoala Patriarhiei din Constantinopol, una dintre cele mai puternice institutii educationale din Orient. Aici a excelat la matematica si filosofie, dar a avut ocazia sa invete si limba turca. Nicolae Milescu era un adevarat fenomen intelectual al generatiei sale.

Obrazul subtire, cu cheltuiala se tine

Nicolae Milescu s-a intors in Moldova, pe domeniile familiei sale. Protectorul sau, Vasile Lupu, nu mai era pe tronul Moldovei. Locul i-a fost luat de Gheorghe Stefan, cel care-si cumparase tronul de la turci in anul 1653. Datorita inteligentei, dar si a pregatirii deosebite, Nicolae Milescu a ajuns rapid sa faca cariera la Curtea Domneasca. Desi avea numai 20 de ani, Nicolae a ajuns secretar la Cancelaria Domneasca.

Gheorghe Stefan nu rezista mult pe tron, asa erau vremurile – cine dadea mai mult ajungea domnitor. Domn al Moldovei ajunge Gheorghe Ghica. Noul domnitor apreciaza si mai mult calitatile lui Nicolae Milescu. Tanarul de numai 22 de ani ajunge spatar, un rang boieresc inalt. Cu aceasta ocazie invata si meseria armelor. Comanda propriul sau detasament de calareti si primeste „botezul focului”, in Transilvania. Cu toate acestea, talentele sale de spion si diplomat ii sunt mult mai apreciate.

Schimbarea domnitorilor nu i-a afectat niciodata statutul, ba chiar i l-a sporit. Mai ales ca pe tronul Moldovei ajunge Stefanita Lupu, fiul protectorului sau, Vasile Lupu. In plus, Nicolae a fost si colegul si prietenul bun al lui Stefanita la Scoala Patriarhiei. Avea ranguri inalte, averi pe masura si trecere la domnie. Se spune ca juca carti, in fiecare seara, cu domnitorul.

La nici 30 de ani, Nicolae Milescu realizase ce alti boieri nici nu visau intr-o viata de dregatori si slujbe domnesti. Nicolae ducea o viata de lux, avea venituri uriase de pe urma dregatoriilor. Nicolae Milescu semana mai degraba cu un print oriental, care-si uimea contemporanii prin bogatie dar mai ales prin cunostinte. „Ştia la fel de multe limbi: elineşte, sloveneşte, greceşte şi turceşte. Şi era mandru şi bogat, şi umbla cu povodnici inainte, domneşti, cu buzdugane şi cu paloşe, cu solţare tot sarma la cai”, spune Ion Neculce in lucrarea sa „O sama de cuvinte“.

Aventurile europene ale romanului care a ajuns la curtea „Regelui Soare”

Opulenta, viata plina de lux, dar si legatura stransa dintre domnitor si tanarul dregator a starnit invidia marilor boieri. Cum se intampla de obicei, acestia au pus la cale un complot. Cu martori mincinosi, bine platiti, au sustinut ca Nicolae Milescu comploteaza in secret sa fure tronul lui Stefanita Lupu.

Traind intr-o lume in care tradarea era o realitate cotidiana, Stefanita Lupu a plecat urechea la barfele boieresti. Nicolae Milescu a fost prins si mutilat. Mai precis, i-a fost taiat cartilajul dintre nari. Prin mutilare, Nicolae Milescu nu mai putea vreodata sa ajunga domnitor in Principate.

O lege bizantina care era valabila si in Tarile Romane preciza clar ca domnul nu trebuia sa fie „insemnat”, adica mutilat in mod vizibil. Nicolae Milescu reuseste sa fuga din prizonierat si ajunge in Valahia, acolo unde domnea fostul domnitor al Moldovei, Gheorghe Ghica. Acesta l-a primit cu bratele deschise si l-a trimis ca reprezentant al Valahiei in Imperiul Otoman.

In aceasta zona a intrigilor si a spionajului, tanarul dregator a invatat mestesugul jocurilor politice. Dupa scoaterea din domnie a lui Gheorghe Ghica, singurul om in care mai avea incredere, Nicolae Milescu a refuzat sa se mai intoarca in Tarile Romane. A plecat in Europa Occidentala unde era deja cunoscut pentru calitatile sale. Era un intelectual desavarsit, vorbea mai multe limbi straine si era un apreciat filosof.

A stat doi ani in Prusia, la curtea regelui Frederik Whilhelm al IV-lea, iar in 1666 pleaca in Suedia. Aici il cunoaste pe ambasadorul Frantei. Diplomatul francez, impresionat de calitatile romanului, il ia cu el la curtea lui Ludovic al XIV-lea, renumitul „Rege Soare”. Calator innascut, Nicolae Milescu pleaca prin orasele germane, gasind mereu oameni care sa-i aprecieze calitatile. Ajunge la Constantinopol si mai apoi, in 1671, la Moscova. Tarul Alexei Mihailovici cauta un intelectual si un diplomat priceput pentru postul de traducator si translator al cancelariei sale. Nicolae Milescu a fost candidatul preferat. „Un dreptcredincios al bisericii orientale, supus poruncilor celor mari şi foarte discret, care a strabatut multe ţari şi imparaţii pentru a se instrui şi este ca un chronograf in care sunt adunate toate lucrurile din lume”, scria despre el un erudit monah.

Singurul roman care a baut ceaiul cu imparatul Chinei

Talentul sau diplomatic a fost rapid observat de tarul Rusiei. Asa ca Nicolae Milescu a fost trimis intr-o misiune incredibila. Carturarul roman trebuia sa ajunga, alaturi de ambasadorii rusi, tocmai in China. Misiunea diplomatica rusa a strabatut zone intinse din Asia Centrala, pana in Extremul Orient. Era primul roman care ajungea in aceasta parte de lume.

Si aici Nicolae Milescu si-a aratat maiestria. Propriu-zis, delegatia rusa trebuia sa discute cu imparatul Chinei despre reluarea legaturilor diplomatice si stabilirea frontierelor. Suspicios, imparatul chinez i-a lasat pe ambasadorii rusi sa astepte aproape o luna, intr-un orasel de granita. Intr-un final, oferind imparatului oua incondeiate, fiindca era perioada Pastelui ortodox, Nicolae Milescu a reusit sa obtina o audienta. A fost singurul roman care a discutat cu un imparat chinez la un ceai.

Un om de cultura unic in Principate

Dupa ce s-a intors din China, la 40 de ani, Nicolae Milescu a lasat, in scris, impresiile sale privind calatoria din Extremul Orient, o lucrare unica in literatura si cultura romana. Nu era singura sa opera. De-a lungul vietii, Nicolae Milescu a avut o influenta incredibila in domeniul culturii, cercetarii geografice dar si al diplomatiei.

In anul 1661 face prima traducere a unui text patristic, din greaca in romana. Mai apoi, dupa ce a reusit sa fuga din Moldova, in timp ce era ambasador la Constantinopol, Nicolae Milescu traduce in romana Vechiul Testament. Tot in capitala Imperiului Otoman, carturarul roman traduce in romana si „Istoriile” lui Herodot.

In timpul pribegiei din Europa devine autorul mai multor lucrari filosofice si teologice. Nicolae Milescu a murit, in Rusia, la varsta de 72 de ani.