Sarbatoare mare in calendarul ortodox si catolic pe 21 mai. Biserica Ortodoxa praznuieste in aceasta zi pe Sfintii Imparati Constantin si Elena. Sarbatoarea ii evoca pe imparatul Constantin cel Mare si pe mama sa, Elena Augusta.
Legenda
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus nascut in 272/274 si decedat in mai 337, mai este cunoscut sub numele de Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost imparat roman intre 306 si 337, devenind conducator al intregului Imperiu Roman dupa infrangerea lui Maxentiu si a lui Liciniu. Legenda spune ca in toamna anului 312, in ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a zarit pe cer, in plina zi, o cruce stralucitoare, deasupra soarelui, ce avea inscriptia: “in hoc signo vinces” – “prin acest semn vei birui”; iar pe timpul noptii i s-a aratat in vis insusi Iisus Hristos, cu semnul crucii, cerandu-i sa puna acest semn sfant pe steagurile soldatilor sai, urmand sa fie protector in focurile bataliei.Constantin a procedat intocmai dupa aceste semne si a castigat batalia.
Flavia Iulia Helena’ (c.248 – 329) a fost casatorita cu generalul roman Constantinius Chlorus, fiind mama Imparatului Sfantului Constantin cel Mare. A fost o femeie deosebit de credincioasa si cunoscuta pentru piosenia ei. A infaptuit pelerinajul in Palestina si in provinciile rasaritene, fiindu-i atribuite gasirea moastelor Sfintei Cruci a lui Hristos si aflarea ramasitelor celor trei magi. Se spune ca in timp ce era in pelerinaj, a vazut oameni care duceau un mort pe o colina unde erau 3 cruci. Acestia il apropiau de fiecare dintre ele. Ajungand la ultima, cand mortul a atins crucea, a inviat. Asa a fost descoperita crucea pe care a fost rastignit Hristos.
Publicitate
Sarbatoarea cu cruce rosie este insotita de numeroase traditii si superstitii:
O traditie este aducerea bujorilor in casa. Batranii spun ca trebuie sa se aduca in casa macar trei bujiori imbobociti. pentru sanatate, unul dintre membrii familiei va duce la biserica trei bujori, flori de lamaita, paine si dulciuri.
Oamenii de la sate nu merg la muncile campului pentru a avita pagubele. Nu se mai seamana porumb, ovaz, mei. Ziua este cunoscuta si ca ziua lui ”Constantin Graur”, iar cei care au vii nu muncesc pentru ca graurii sa nu le distruga podgoriile.
De ziua Sfintilor Constantin si Elena ciobanii hotarasc cine va fi baci, unde se vor aseza stanele, dar si cine va avea grija de oi in vremea pasunatului.
Gospodinele stropesc casa si lucrurile din ea cu aghiasma si aprind tamaie. Din batrani se spune ca astfel, spiritele malefice nu intra in casa. Tot in aceasta zi, la sate se face foc mare si oanenii se asaza in jurul lui pentru a fi feriti de Necuratul.
O alta traditie este numaratul banilor. Pentru ca sporul sa se adune in casa, barbatul trebuie sa noteze seria bancnotelor cheltuite in fiecare zi. Se spune ca, astfel, banul ramane in casa si nu se instraineaza.
In fiecare casa trebuie sa existe o icoana cu Sfintii Imoparati Constantin si Elena. Se spune ca aceasta icoana are darul de a feri oamenii de paguba, de dusmanii nestiuti si poate indeplini grabnic o dorinta.
Sarbatoarea Sf Constantin si Elena este si o sarbatoare a pasarilor, pentru ca este ziua in care pasarile isi invata puii sa zboare.