Legenda Bradului de Craciun si Iisus Hristos – povestea pomului ales de Dumnezeu
In fiecare iarna, casele noastre se umplu de lumina, miros de cetina si globuri colorate. Impodobim bradul de Craciun cu emotie, dar putini stiu ca, in traditia crestina, exista o legenda veche si plina de intelesuri despre cum a devenit bradul pomul ales al Mantuitorului. Legenda Bradului de Craciun si Iisus Hristos ne vorbeste despre smerenie, iubire si binecuvantare – valori care dau adevaratul sens sarbatorii.
Nasterea Domnului si darurile aduse Pruncului Iisus
Se spune ca, in noaptea sfanta a Nasterii Domnului, toata creatia s-a bucurat. Ingerii cantau in ceruri, pastorii au pornit spre Betleem, iar steaua stralucitoare i-a calauzit pe magi spre pestera in care se afla Pruncul Iisus.
Florile isi raspandeau parfumul, pasarile cantau mai frumos ca niciodata, iar vantul isi domolise suflarea, ca intr-o rugaciune tacuta. Se spune ca pana si copacii s-au apropiat, dorind sa-I ofere Mantuitorului un dar.
Maslinul a venit cu rodul sau bogat, simbol al pacii si al binecuvantarii. Palmierul a adus umbra si adapost, ca semn al ocrotirii divine. Stejarul si-a oferit puterea si taria lui, ca simbol al statorniciei in credinta. Fiecare copac avea ceva pretios de daruit.
Bradul cel smerit, care nu avea ce sa ofere
Printre acesti copaci se afla si bradul – un arbore simplu, fara flori parfumate, fara fructe dulci, fara umbra bogata. Era doar verde si drept, rezistent la frig si zapezi. Vazand darurile celorlalti, bradul a simtit rusine si intristare.
Legenda spune ca bradul si-a plecat ramurile, s-a dat la o parte si a rostit in sinea lui:
„Eu nu am nimic frumos sau deosebit sa-I daruiesc Pruncului Sfant. Nu am nici parfum, nici fructe, nici flori. Nu sunt vrednic sa stau aproape de El.”
Smerenia bradului a fost insa vazuta de Dumnezeu. In timp ce ceilalti copaci isi etalau darurile, bradul statea in tacere, cu ramurile plecate, simtindu-se neinsemnat. Tocmai aceasta modestie l-a facut sa fie alesul lui Hristos.
Iisus Hristos atinge bradul si il umple de lumina
Atunci, potrivit legendei, Iisus Hristos S-a apropiat de brad. Cu blandete, Pruncul Sfant si-a intins manutele si a atins ramurile reci ale copacului. In clipa aceea, un miracol s-a petrecut.
Ramurile bradului au inceput sa straluceasca asemenea stelelor de pe cer. O lumina calda, cereasca, s-a raspandit pe fiecare ac, facandu-l sa luceasca precum cristalele. Ingerii, vazand minunea, au inceput sa aseze pe brad podoabe din lumina lor, ca niste globuri aurii si argintii.
Se spune ca Pruncul Iisus i-ar fi soptit bradului:
„Pentru smerenia ta, tu vei fi pomul Meu. Oamenii te vor impodobi in fiecare an, in amintirea iubirii Mele, si vei aduce bucurie in casele lor.”
Din acel moment, bradul a devenit pomul de Craciun, simbol al luminii divine si al prezentei lui Hristos in lume.
Ce simbolizeaza Bradul de Craciun in traditia crestina
Legenda Bradului de Craciun cu Iisus Hristos nu este doar o poveste frumoasa, ci si o lectie de credinta. Fiecare element are o semnificatie:
- Bradul vesnic verde – simbolizeaza viata vesnica, speranta si credinta care nu se usuca nici in cele mai grele ierni ale sufletului.
- Luminitele de pe brad – amintesc de lumina pe care Hristos o aduce in lume si de stralucirea care a cuprins bradul cand a fost atins de Pruncul Sfant.
- Globurile si podoabele – pot fi vazute ca daruri ale oamenilor catre Dumnezeu, dar si ca binecuvantarile pe care El le revarsa asupra familiilor care Il primesc in casa si in inima lor.
- Steaua din varf – simbolizeaza Steaua de la Betleem, cea care i-a calauzit pe magi la Iisus, si ne aminteste ca drumul spre Dumnezeu este luminat pentru cei care Il cauta cu inima curata.
Bradul de Craciun – pomul smereniei si al iubirii
Legenda ne arata ca Dumnezeu nu priveste la frumusetea exterioara, la putere sau la bogatie, ci la smerenie si curatia inimii. Bradul nu avea flori, nici fructe, nici coroana impunatoare, dar avea un suflet „curat” in simplitatea lui si nu s-a laudat cu nimic.
La fel si oamenii: cei simpli, modesti, care nu se lauda cu darurile lor, sunt adesea cei mai apropiati de Dumnezeu. Craciunul ne aminteste ca nu stralucirea de la exterior conteaza, ci lumina din inima.
Cand impodobim bradul, nu facem doar un gest decorativ. Fiecare lumina aprinsa, fiecare glob asezat cu grija poate fi o rugaciune, o multumire sau o dorinta spusa in fata lui Dumnezeu. Bradul devine astfel un mic altar al familiei, in jurul caruia ne adunam cu drag, ne rugam, cantam colinde si ne bucuram unii de altii.
Mesaj pentru suflet: ce invatam din Legenda Bradului de Craciun
Din aceasta frumoasa legenda invatam ca:
- Nu trebuie sa fim perfecti sau plini de daruri pentru a fi iubiti de Dumnezeu; este suficient sa fim smeriti si sinceri.
- Hristos poate transforma ceea ce pare mic si neinsemnat in ceva luminos si pretios.
- Bradul de Craciun nu este doar o traditie, ci un simbol al harului care coboara in casele si in inimile noastre.
De fiecare data cand aprinzi luminitele in brad, iti poti aminti de atingerea lui Iisus Hristos din legenda, care a facut sa straluceasca ramurile reci si simple. La fel poate straluci si sufletul tau, atunci cand il lasi pe Dumnezeu sa aduca lumina, pace si iubire in viata ta.
Bradul de Craciun ramane, astfel, pomul binecuvantat al Mantuitorului, semn ca niciun gest de smerenie nu ramane nevazut si nicio inima curata nu ramane neincununata de har.
Alte Stiri
