Curtea Constituţionala a publicat textul motivarii in cazul respingerii respingerii candidaturii lui Calin Georgescu la alegerile pretidenţiale din luna mai. „Decizia BEC este un act administrativ prin care se poate dispune, raportat la conditiile de eligibilitate prevazute de lege, inregistrarea sau neinregistrarea candidaturii”, spune Marian Enache, presedintele CCR.
CCR a publicat, vineri, motivarea respingerii contestatiei lui Calin Georgescu.
„Intrucat in spatiul public exista o asteptare justificata pentru informatii clarificatoare privind continutul Hotararii nr.7/2025, adoptata cu unanimitate de voturi, in sedinta Curtii Constitutionale a Romaniei din data de 11 martie 2025, vom prezenta cateva aspecte pe care le consideram esentiale pentru buna, corecta si justa intelegere a motivelor si consecintelor respectivei hotarari. In ultima perioada, putem observa o actiune consistenta si sistematica de discreditare si devalorizare la scara larga a argumentatiei juridice constitutionale care fundamenteaza deciziile si hotararile Curtii Constitutionale a Romaniei. Suntem constienti ca activitatea Curtii Constitutionale, raportata la rolul sau si la atributiile sale, a fost si va fi intotdeauna supusa atat aprecierilor, cat si criticilor la nivelul societatii. Prin esenta sa, orice forma de justitie, cu atat mai mult justitia constitutionala, care are in principal un rol preventiv, nu sanctionator, creeaza prin deciziile si hotararile sale premisele unor critici inerente din partea celor care se considera nedreptatiti de solutia adoptata. Aceste critici sunt firesti si sunt o dovada ca in Romania pluralismul politic si al opiniilor constituie unul dintre principiile ordinii constitutionale democratice”, potrivit unui comunicat de presa.
CCR: Intr-un stat de drept, criticile sunt binevenite, presiunile sunt inacceptabile
Potrivit preşedintelui CCR, Marian Enache, chiar daca, in perioadele electorale, pasiunile si partizanatele ideologice, doctrinare sau personale pot genera o tensiune sociala care depaseste sfera obisnuintei, „trebuie sa reafirmam ca in Romania, ca stat membru al UE si al NATO, deci parte a spatiului democratic occidental, exista o ordine constitutionala si legala care trebuie respectata, ca expresie a suveranitatii si a unitatii statale si societale, a identitatii constitutionale a statului roman. In acest sens, Curtea Constitutionala a Romaniei, ca instanta de contencios constitutional prin care se realizeaza justitia constitutionala, nu poate fi influentata sau amenintata prin intermediul niciunei forme de presiune, avand nu doar rolul, ci si obligatia constitutionala de a garanta suprematia Constitutiei prin exercitarea efectiva a atributiilor sale. Intr-un stat de drept, criticile sunt binevenite, presiunile sunt inacceptabile si dezavuabile”, se mai arata in informarea CCR.
Publicitate
Comunicatul prezinta cateva explicatii suplimentare pentru a intelege temeiurile argumentative obiective care au stat la baza adoptarii Hotararii nr.7/2025, „astfel incat dezbaterea publica guvernata de principiul pluralismului politic si al libertatii exprimarii opiniilor politice sa nu denatureze intr-o confuzie intretinuta, care poate sa conduca la discreditarea institutiilor statului si la subminarea increderii intre membrii societatii noastre”.
„Prin Hotararea nr.7/2025, Curtea Constitutionala, in esenta, a examinat 5 critici principale invocate in contestatiile formulate, dupa cum urmeaza:
1. Cu privire la faptul ca adoptarea deciziei BEC de respingere a inregistrarii candidaturii a fost realizata cu incalcarea normelor procedurale prevazute de lege
Curtea Constitutionala a stabilit ca aceste aspecte sunt chestiuni tehnice, care nu pun in discutie validitatea formala a deciziei BEC si nu prezinta relevanta din punctul de vedere al competentei Curtii Constitutionale.
2. Cu privire la competenta Biroului Electoral Central de a analiza conditiile de eligibilitate de rang constitutional stabilite in jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei prin Hotararea nr.2/2024
Curtea Constitutionala a Romaniei a recunoscut aceasta competenta a Biroului Electoral Central in mod direct si exclusiv pentru procesul electoral in curs prin Hotararea nr.32/2024 de anulare a alegerilor prezidentiale. In respectiva hotarare s-a prevazut expres ca reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou a candidaturilor care urmeaza sa fie evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constitutionale.
BEC avea nu doar competenţa, ci şi obligaţia sa verifice condiţiile de eligibilitate
De altfel, toate deciziile si hotararile Curtii Constitutionale au caracter general obligatoriu odata publicate in Monitorul Oficial al Romaniei. Acest caracter general obligatoriu nu este o forma a democratiei autoritare, cum se incearca sa se insinueze in discursul public, ci este singura garantie ca in cadrul unui stat suveran ordinea constitutionala este protejata de abuzuri interne si externe prin asigurarea suprematiei Constitutiei.
Ca atare, conform Hotararii nr.32/2024, Biroul Electoral Central avea nu doar competenta, ci si obligatia sa verifice conditiile de eligibilitate privind respectarea Constitutiei si apararea Constitutiei in ceea ce priveste candidaturile depuse in cadrul procesului electoral, in limitele dezvoltate prin Hotararea nr.2/2024 a Curtii Constitutionale a Romaniei.
3. Cu privire la continutul argumentativ al Deciziei Biroului Electoral Central
In limita competentei sale prevazute de Legea nr.370/2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei si a Hotararii Curtii Constitutionale nr.32/2024, Biroul Electoral Central a dezvoltat un rationament propriu cu privire la respectarea de catre persoana care si-a depus candidatura a conditiei de eligibilitate privind respectarea Constitutiei.
In cadrul acestui rationament, Biroul Electoral Central a constatat ca incalcarea legislatiei electorale (de exemplu, modul de derulare a campaniei electorale online si finantarea campaniei electorale), care a condus la distorsionarea semnificativa a rezultatului alegerilor din 1 decembrie 2024 si, in consecinta, la anularea alegerilor, constituie o conduita contrara Constitutiei Romaniei, unde se prevede la art.1 alin.(5) ca, in Romania, respectarea Constitutiei si a legilor este obligatorie.
Pentru a intelege raportul dintre Hotararea Curtii Constitutionale nr.32/2024 si Decizia Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025 trebuie sa precizam ca justitia constitutionala in materia anularii alegerilor are ca obiect procesul electoral in ansamblul sau, in timp ce masura electorala a evaluarii si a inregistrarii/respingerii candidaturilor vizeaza respectarea de catre persoana care isi depune dosarul de candidatura a conditiilor de eligibilitate constitutionale si legale. Astfel, Biroul Electoral Central a particularizat neregularitatile de ordin legal care au condus la anularea alegerilor la conduita persoanei care si-a depus candidatura, constatand in mod logic incalcarea conditiei de respectare a Constitutiei. Ordinea constitutionala este unitara, iar incalcarea legilor reprezinta o incalcare a Constitutiei, ca factor de validitate pentru intreaga ordine juridica statala.
4. Cu privire la faptul ca excluderea de catre BEC a unui candidat din procesul electoral produce efecte perpetue
Curtea Constitutionala a stabilit ca respingerea inregistrarii unei candidaturi pe motiv ca persoana in cauza a incalcat principii si valori constitutionale nu conduce la o sanctionare perpetua a acesteia prin prisma dreptului de a fi ales in functia de Presedinte al Romaniei. Aceste aspecte se analizeaza de la caz la caz si au o anumita temporalitate raportata la ciclicitatea alegerilor si la evaluarea respectarii de catre candidati a principiilor si valorilor constitutionale fundamentale.
5. Cu privire la dreptul de aparare pretins incalcat atat in fata Biroului Electoral Central, cat si in fata Curtii Constitutionale a Romaniei
Conform legii, procedura in fata Biroului Electoral Central in privinta inregistrarii candidaturii nu este o procedura de natura litigioasa. In procedura administrativa de analizare a dosarelor de candidatura, Biroul Electoral Central nu este o instanta de judecata, ci actioneaza ca o autoritate administrativa. Decizia Biroului Electoral Central este un act administrativ prin care se poate dispune, raportat la conditiile de eligibilitate prevazute de lege, inregistrarea sau neinregistrarea candidaturii. In considerarea competentei Curtii Constitutionale prevazute la art.146 lit.f) din Constitutie, de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei, legiuitorul a stabilit posibilitatea persoanelor nemultumite de decizia Biroului Electoral Central de a contesta respectiva decizie exclusiv in fata Curtii Constitutionale. Conform Legii nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, procedura in fata Curtii nu este publica, persoanele interesate putand, insa, sa depuna in scris punctele lor de vedere. De altfel, Curtea Constitutionala a informat public candidatul, precum si orice persoana interesata, prin afisarea contestatiilor pe site-ul institutiei, ca dosarul se solutioneaza pe baza sesizarii si a celorlalte documente depuse pana in ziua termenului stabilit pentru analizarea contestatiei.
Toate aceste aspecte sunt esentiale pentru a intelege ca in materia alegerilor pentru Presedintele Romaniei, contestatiile privind elementele esentiale ale procesului electoral sunt supuse procedurilor Curtii Constitutionale, si nu procedurii instantelor de judecata, in considerarea elementelor specifice ale acestor alegeri, precum si a importantei acestora pentru protejarea si garantarea suveranitatii si identitatii constitutionale. In cadrul procesului de alegere a Presedintelui Romaniei din anul 2025, viata publica este marcata de o competitie politica efervescenta, context in care Curtea Constitutionala, in exercitarea atributiilor si functiilor sale esentiale, trebuie sa asigure mentinerea echilibrului constitutional general, stabilitatea ordinii constitutionale si pacificarea vietii publice, indiferent de intensitatea, fluctuatiile si variatiile procesului politic si electoral.
Pentru institutia contenciosului constitutional, exigentele si cerintele Legii fundamentale reprezinta reperul si sistemul referential de legitimitate si validitate a actiunilor din sfera vietii publice in coordonatele democratiei constitutionale. Actele jurisdictionale ale Curtii Constitutionale sunt si trebuie sa fie expresia preeminentei dreptului si a domniei legii in scopul asigurarii protectiei cadrului constitutional, care se situeaza deasupra intereselor grupurilor de interese politice sau de alta natura din societatea romaneasca in competitia lor pentru accederea la puterea politica institutionalizata”, mai precizeaza presedintele Curtii Constitutionale a Romaniei, Marian Enache.