Dan Negru demonteaza „banii lui Ceausescu”:
Intr-o postare cu puternic impact emotional si civic, Dan Negru atrage atentia asupra unei expresii care revine obsesiv in luna decembrie: „banii lui Ceausescu”. Potrivit prezentatorului TV, formularea a fost folosita ani la rand pentru a schimba perceptia publica asupra unui furt istoric si pentru a muta responsabilitatea din zona „banilor poporului” spre o poveste mai usor de inghitit: „banii unui dictator”.
Mesajul sau, formulat transant, reuseste sa atinga o tema sensibila pentru milioane de romani: ideea ca pierderile din tranzitia post-’89 nu au fost suportate de un singur nume, ci de oameni obisnuiti – parinti, bunici, familii intregi – care au muncit o viata.
„Nu erau banii lui Ceausescu; erau banii parintilor nostri”
Dan Negru porneste de la o observatie simpla, dar incomoda: in limbajul public, sintagma „banii lui Ceausescu” a ajuns sa fie folosita ca si cum ar fi existat o avere personala, clar separata, apartinand fostului conducator. In realitate, spune el, banii erau ai statului – adica ai oamenilor care au contribuit la economia tarii.
„In zilele astea de decembrie se vorbeste mereu despre «banii lui Ceausescu». Nu erau banii lui Ceausescu; erau banii mamei mele si ai tatalui meu”, subliniaza Dan Negru, punctand ca, in acest fel, expresia reduce gravitatea ideii de „furt din averea publica”.
De ce conteaza un cuvant: cum se schimba „valoarea” furtului prin discurs
In opinia lui Dan Negru, schimbarea de formulare nu este doar un detaliu de vocabular. Este o mutare de sens: una e sa spui „s-au furat banii poporului”, alta e sa spui „s-au furat banii lui Ceausescu”. Prima varianta creeaza presiune pentru raspuns institutional si moral; a doua transforma subiectul intr-o poveste despre un „dusman comun” deja condamnat de istorie.
„Hotii au inventat expresia «banii lui Ceausescu» si au schimbat astfel valoarea furtului: una e sa furi banii poporului si alta e sa furi banii unui dictator”, afirma Dan Negru, indicand ca, prin repetitie, mesajul a devenit aproape reflex in spatiul public.
Acuzatia de manipulare: rolul presei si al „formatorilor de opinie”
Un punct central al postarii il reprezinta critica la adresa felului in care s-a construit naratiunea publica in ultimele trei decenii. Dan Negru sustine ca au fost folosite mecanisme de comunicare – „analisti”, „jurnalisti”, „formatori de opinie” – care ar fi consolidat aceasta interpretare, tocmai pentru a slabi presiunea publica.
„Presa din ultimii 30 de ani, cumparata cu o parte din banii aia, a promovat intens ideea. Daca s-ar fi vorbit despre faptul ca au fost furati banii tarii, institutiile tarii ar fi trebuit sa se sesizeze”, noteaza el, sugerand ca schimbarea de discurs poate avea efecte directe asupra responsabilizarii.
O realitate paradoxala: „banii” au alimentat si economia privata
Dan Negru nu ignora o nuanta importanta: faptul ca, in timp, acesti bani au ajuns – direct sau indirect – sa genereze capital privat si sa sustina afaceri romanesti. In postarea sa, el recunoaste ca, in ultimele decenii, s-au dezvoltat companii, locuri de munca si activitate economica, inclusiv pe baza resurselor deturnate in anii tranzitiei.
„Sigur ca «banii lui Ceausescu» au dezvoltat in 30 de ani sute de companii private romanesti la care sunt azi angajati mii de romani”, scrie Dan Negru. Totusi, accentul ramane pe ideea ca eticheta folosita public mascheaza intrebarea esentiala: de unde au provenit banii si cine a suportat pierderea?
Citatul lui Esop, folosit ca verdict moral
Postarea se incheie cu un citat atribuit lui Esop, pe care Dan Negru il foloseste ca o concluzie cu incarcatura morala si politica:
„Pe hotii marunti ii trimitem la inchisoare si pe cei mari in functii publice”.
Este, in esenta, un apel la memorie colectiva si la discernamant: sa privim nu doar la cuvintele repetate, ci la realitatea pe care acestea o pot ascunde.
Concluzie: „banii lui Ceausescu” sau banii unei tari?
Mesajul lui Dan Negru reuseste sa aduca in discutie un subiect care, de multe ori, este tratat prin clişee. Dincolo de nostalgii, resentimente sau interpretari politice, el propune o intrebare directa: cui au apartinut, de fapt, acei bani si cine a platit nota tranzitiei?
Intr-o perioada in care discursul public se construieste adesea din etichete rapide, postarea lui Dan Negru mizeaza pe un lucru rar: reintoarcerea la sens. Pentru ca, uneori, o expresie repetata suficient de mult poate rescrie perceptia unei intregi generatii.
Alte Stiri
