Curtea de Apel Bucuresti reactioneaza dur dupa dezvaluirile facute de judecatorul Ionel Laurentiu Besu in documentarul Recorder
Curtea de Apel Bucuresti a transmis un comunicat fara precedent ca intensitate si fermitate, reactionand la declaratiile facute de judecatorul Ionel Laurentiu Besu in cadrul investigatiei Recorder. Institutia califica afirmatiile magistratului drept „denigratoare si fara acoperire faptica”, respingandu-le in bloc si sugerand, prin referiri la articole aparute anterior in presa, ca trecutul profesional al acestuia ar putea necesita clarificari urgente. Tonul, neobisnuit de transant pentru o institutie judiciara, indica faptul ca tensiunea generata de dezvaluirile magistratului este perceputa ca avand potential de a afecta imaginea si functionarea sistemului judiciar.
Formularile fara precedent ale Curtii de Apel Bucuresti
In debutul comunicatului, institutia foloseste una dintre cele mai dure formule adresate vreodata unui magistrat aflat in functie, afirmand ca „justitia nu poate fi aparata prin minciuna, iar independenta ei nu poate fi invocata de cei care o submineaza”. Reprezentantii Curtii declara ca afirmatiile lui Besu ar fi „grav denaturate” si contrazise atat de documente oficiale, cat si de proceduri legale clare privind delegarea sa, sustinand ca prelungirea acesteia nu ar fi fost refuzata din motive neprofesionale, asa cum a sugerat magistratul in interviu.
Tonul ferm si tehnic al comunicatului subliniaza iritarea institutiei fata de modul in care faptele au fost prezentate in documentarul Recorder „Justitie Capturata”. Curtea respinge acuzatia ca in interiorul instantei ar exista mecanisme obscure sau influente externe, afirmand ca acestea reprezinta „o mistificare periculoasa a adevarului”. Institutia considera ca un magistrat avea obligatia profesionala sa nu induca publicului o perceptie eronata asupra procedurilor interne.
Justitia „nu este captiva”, afirma Curtea
In continuare, Curtea de Apel insista asupra mesajului ca „justitia nu este captiva”, contracarand una dintre temele centrale ale documentarului. Institutia afirma ca independenta sistemului nu poate fi folosita ca paravan pentru agende personale sau presiuni publice. Comunicatul subliniaza ca „minciuna prezentata drept curaj” poate induce suspiciuni nejustificate si poate afecta increderea publicului.
Curtea reafirma ca toate verificarile privind activitatea unei instante trebuie realizate exclusiv prin proceduri legale si de catre institutiile abilitate, nu prin „naratiuni jurnalistice” ce pot deforma realitatea administrativa. Institutia sugereaza ca prezentarile selective sau scoase din context contribuie la o perceptie falsa asupra functionarii justitiei.
Referiri la trecutul profesional al lui Ionel Laurentiu Besu
Unul dintre cele mai surprinzatoare pasaje ale comunicatului include trimiterea la articole de presa aparute in anul precedent, care il prezentau pe Besu ca avand un trecut in structuri de informatii. Formularea Curtii – „se retine ca acesta a activat anterior…” – si solicitarea „neintarziata” ca magistratul sa isi clarifice statutul amplifica tensiunile publice si ridica intrebari suplimentare.
Institutia afirma ca Besu ar fi activat timp de cinci ani ca „ofiter la doi si-un sfert” sau in cadrul SIPI. Desi nu se formuleaza o acuzatie explicita, Curtea arata ca aceste aspecte trebuie clarificate pentru a elimina orice dubii privind compatibilitatea intre eventualele functii anterioare si statutul actual de judecator. In opinia Curtii, transparenta este o obligatie fundamentala intr-un stat de drept, iar orice neclaritate poate afecta increderea in actul de justitie.
Solicitari ferme catre institutiile statului
Inainte de a comenta demersul magistratului in legatura cu investigatia Recorder, Curtea de Apel subliniaza ca aceste aspecte trebuie verificate si documentate oficial. Institutia anunta ca va sesiza Inspectia Judiciara, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii si Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, pentru a clarifica toate elementele ce tin de compatibilitatea profesionala si legala a judecatorului Besu.
Curtea afirma ca situatia are „potential major” de a afecta buna functionare a justitiei si justifica aceste sesizari prin gravitatea afirmatiilor facute de magistrat, care, in opinia institutiei, depasesc limitele unei opinii personale si se pot transforma intr-un factor de destabilizare a increderii publice. Reprezentantii instantei sustin ca declaratiile sunt de natura sa produca efecte negative asupra credibilitatii sistemului judiciar.
Mesajul central al Curtii de Apel Bucuresti
In partea finala a comunicatului, institutia reitereaza necesitatea ca orice magistrat sa ofere explicatii complete asupra traseului sau profesional, subliniind ca lipsa de claritate poate crea riscuri pentru integritatea actului de justitie. Curtea atrage atentia ca utilizarea spatiului public pentru a lansa acuzatii nedovedite poate genera „efecte neintentionate”, afectand perceptia societatii asupra sistemului.
„Prin natura si consecintele sale, aceasta situatie genereaza o afectare majora a bunei functionari a actului de justitie. Gravitatea afirmatiilor judecatorului impun ca Inspectia Judiciara, CSM, CSAT si CNSAS sa clarifice aspectele ce planeaza asupra tuturor elementelor acestui caz, sens in care vom adresa solicitari corespunzatoare. afirmatiile publice ale unui judecator, Besu Ionel Laurentiu, sunt grav denaturate si contrazise de documente oficiale si de proceduri legale clare”, a transmis Curtea de Apel Bucuresti in reactia sa.
Concluzii: o pozitionare institutionala puternica
Reactia Curtii de Apel Bucuresti a venit la doar o zi dupa publicarea investigatiei Recorder „Justitie Capturata”, un material care a generat un val intens de reactii in spatiul public si in interiorul sistemului. Prin formularile ferme, apelul la institutii-cheie si solicitarea de verificari extinse, Curtea transmite un mesaj clar: considera necesar ca situatia sa fie clarificata in mod oficial, iar actiunile magistratului sa fie evaluate in raport cu obligatiile sale profesionale.
In ansamblu, comunicatul depaseste un simplu drept la replica si se transforma intr-o pozitionare strategica a instantei fata de o tema sensibila: integritatea si independenta justitiei. Tonul categoric si structura ampla sugereaza ca disputa este departe de a se incheia, iar etapa urmatoare ar putea implica verificari institutionale detaliate. Intr-un context in care increderea publicului in sistemul judiciar este intens discutata, reactia Curtii arata dorinta ferma de a restabili controlul asupra naratiunii si de a proteja imaginea justitiei.
Alte Stiri
