CCR aproba majorarea taxelor din 2026 si analizeaza reforma pensiilor magistratilor. Implicatii majore pentru economie si sistemul judiciar
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a validat astazi pachetul legislativ privind cresterea taxelor din 2026, marcand un moment decisiv pentru politica fiscala a Guvernului condus de premierul Ilie Bolojan. In paralel, judecatorii constitutionali discuta si sesizarea transmisa de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) privind noul proiect referitor la reforma pensiilor magistratilor. Deciziile luate in aceste zile vor influenta direct bugetul de stat, mediul de afaceri, dar si stabilitatea sistemului judiciar din Romania.
Cresterea taxelor, validata de Curtea Constitutionala
CCR a respins sesizarea depusa de AUR impotriva legii care prevede majorarea unor taxe si introducerea unor noi obligatii fiscale. Actul normativ a fost declarat constitutional, iar prevederile sale vor intra in vigoare de la 1 ianuarie 2026, dupa promulgarea de catre presedintele Nicusor Dan.
„Obiectia de neconstitutionalitate a Legii privind stabilirea unor masuri de redresare si eficientizare a resurselor publice si pentru modificarea si completarea unor acte normative, obiectie formulata de senatori apartinand Grupului parlamentar al Aliantei pentru Unirea Romanilor – respingere”.
Ce taxe vor fi aplicate din 2026
Legea aduce un amplu set de modificari fiscale cu impact direct asupra populatiei, companiilor si comertului online. Masurile includ cresteri semnificative ale impozitelor si introducerea unor contributii suplimentare:
- Crestere cu +70% a impozitului pe proprietate (locuinte si terenuri)
- Taxa de 25 lei pentru coletele sub 150 de euro din afara UE
- Impozit pe dividende: 10–16%
- Impozit pe criptomonede: 10–16%
- Taxa de 16% aplicata dobanzilor pentru conturile bancare care depasesc 100.000 euro
- Capital minim pentru SRL: 500 lei
- Mentinerea impozitului minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri peste 50 milioane euro
- Firmele fara cont bancar sau care nu isi depun situatiile financiare in 5 luni vor fi declarate inactive
- Obligatia firmelor nou infiintate de a deschide cont de plati in maximum 60 de zile
Potrivit specialistilor, aceste masuri sunt menite sa creasca veniturile statului si sa eficientizeze administrarea fiscala, insa vor genera si presiuni suplimentare asupra mediului economic.
Implicatiile deciziei CCR privind pensiile magistratilor
CCR analizeaza in paralel daca noua lege a pensiilor speciale ale magistratilor respecta sau nu prevederile constitutionale. Proiectul prevede o reforma substantiala, cu schimbari majore in sistemul de calcul si conditiile de pensionare:
Pensiile ar urma sa fie reduse la 70% din venitul net obtinut in ultima luna de activitate, iar varsta de pensionare va creste treptat la 65 de ani, cu un interval de tranzitie de 15 ani, pana in 2040. De asemenea, vechimea necesara pentru pensionare va urca de la 25 la 35 de ani. Daca legea va fi validata de CCR, pensia medie a magistratilor ar scadea de la aproximativ 5.000 euro lunar la 3.500 euro lunar.
In cazul unui nou esec, PSD ar urma sa puna presiune politica pe premierul Ilie Bolojan pentru asumarea raspunderii, iar Romania risca sa piarda 231 milioane de euro din PNRR daca sesizarea ICCJ va fi admisa.
Sesizarea ICCJ privind reforma pensiilor speciale
Judecatorii instantei supreme au votat in unanimitate sesizarea CCR in legatura cu proiectul Guvernului. Acestia considera ca legea creeaza un tratament discriminatoriu si afecteaza independenta Justitiei. Toti cei 102 judecatori prezenti la sedinta au votat pentru acest demers.
ICCJ a transmis un comunicat amplu in care expune motivele de neconstitutionalitate, criticand proiectul in termeni duri:
„Anuleaza de facto pensiile de serviciu, creand pentru magistratii care nu indeplinesc conditiile de pensionare la data intrarii in vigoare a legii reducerea pana la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generatiile viitoare va deveni chiar inferioara celei din sistemul public de pensii. Legea incalca independenta justitiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO si ale CCR. Toate aceste instante au pronuntat decizii exprese si explicite care fac ca solutia legislativa sa fie incompatibila cu garantarea independentei justitiei. Legea incalca decizii anterioare ale CCR care au sanctionat expres solutii normative identice cu cele cuprinse in proiectul actual si prin aceasta incalca principiul suprematiei Constitutiei si caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”.
Judecatorii sustin ca proiectul instituie un regim juridic inferior celui acordat altor categorii profesionale cu pensii de serviciu. In plus, acestia critica lipsa unei fundamentari financiare reale:
„In sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% apartin sistemului de aparare si ordine publica (aproximativ 190.000 de persoane, militari, politisti, ofiteri SRI, SIE, SPP, functionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 apartin celorlalte categorii profesionale (magistrati, grefieri, functionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic si consular al Romaniei, personal aeronautic civil navigant si personalul Curtii de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistratilor, dar altele decat cele ale sistemului de aparare si ordine publica), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.
Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare in 2024 a depasit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocata de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei si SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degraba destinata comunicarii publice a unui narativ neadevarat decat a fundamentarii oficiale si riguroase a necesitatii modificarii cadrului legal doar in ce priveste pe magistrati”, apreciaza ICCJ.
Noul proiect al Guvernului privind pensiile magistratilor
Executivul condus de Ilie Bolojan a aprobat un nou proiect legislativ prin care varsta de pensionare se majoreaza etapizat pana la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depasi 70% din ultimul salariu net. Documentul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar magistratii au insistat ca nivelul pensiei sa fie apropiat de ultimul venit salarial.
Primul proiect privind reforma pensiilor magistratilor a fost declarat neconstitutional de CCR pe 20 octombrie, din cauza lipsei avizului consultativ al CSM, obligatoriu de solicitat conform legii.
Ramane de vazut daca noua forma a legii va trece de controlul constitutional, insa miza este una uriasa: echilibrul bugetar, respectarea jaloanelor PNRR si mentinerea independentei Justitiei.
Alte Stiri
