Baba Dochia si traditia Babelelor de la 1 la 9 martie. Legende, obiceiuri si superstitii la inceput de primavara
Inceputul primaverii este strans legat, pentru romani, de o traditie autentica, cu radacini adanci in istorie si mitologie populara. Zilele cuprinse intre 1 si 9 martie sunt cunoscute in traditia romaneasca drept „Babele”, o perioada incarcata de simbolism, credinte si obiceiuri transmise din generatie in generatie. In mentalul colectiv, aceste zile reprezinta nu doar capriciile vremii, ci si o oglinda a firii omului si o prevestire pentru anul care urmeaza.
In credinta populara, Babele sunt inzestrate cu puteri magice, capabile sa influenteze starea vremii, dar si destinul oamenilor. Ele sunt asociate cu reinnoirea naturii, cu noul an agrar si cu valorile familiale traditionale, fiind considerate o garantie simbolica a continuitatii vietii.
Baba Dochia si cele 9 cojoace – legenda care explica schimbarea vremii
Ziua de Baba Dochia aduce in prim-plan o serie de legende fascinante, cunoscute in diferite variante, in functie de zona tarii si de sursa povestii. Personaj central al mitologiei populare romanesti, Baba Dochia este infatisata in ipostaze variate, de la femeie aspra si neinduplecata, pana la fiinta milostiva si credincioasa.
Cea mai cunoscuta legenda spune ca batrana Dochia avea o fata vitrega pe care nu o iubea. Pentru a o pedepsi, a trimis-o la rau, in plina iarna, sa spele lana neagra pana cand aceasta va deveni alba. Fata a plans cu lacrimi amare, pentru ca, pe masura ce spala lana, aceasta devenea si mai neagra.
Atunci, Dumnezeu si Sfantul Petru i-au venit in ajutor si au albit lana. Mai mult, i-au daruit fetei un buchetel de flori albe, pe care sa il duca acasa. Cand Dochia a vazut florile, a crezut ca primavara a sosit si, cuprinsa de dorul muntelui si al verdelui, s-a imbracat cu noua cojoace, si-a luat oile si a urcat la munte.
Pe drum, vremea s-a incalzit, iar Dochia si-a lepadat, pe rand, cele noua cojoace. Insa, odata ajunsa in varf, frigul si ninsoarea s-au intors. Dumnezeu si Sfantul Petru i s-au aratat si i-au spus: “Vezi cat de rau este sa stai in frig si umezeala, tu, cea care ti-ai obligat fiica sa spele iarna lana la rau?”. Drept pedeapsa, Dochia a inghetat si s-a transformat in stana de piatra, alaturi de oile sale. Se spune ca rocile din Muntii Ceahlau sunt marturia vie a acestei legende.
O alta varianta a povestii o prezinta pe Dochia ca pe o femeie harnica, ce ingrijea noua capre. Crezand ca luna martie este blanda, a urcat prea devreme la munte. Martie, suparat, a imprumutat noua zile friguroase de la Faurar si a pornit viscolul. Surprinsa de vremea capricioasa, Dochia a inghetat, transformandu-se in stanca.
Exista si credinta ca Dochia ar fi fost o femeie buna, tematoare de Dumnezeu, care impartea branza, lapte si lana celor nevoiasi. Urmarita de pagani, s-ar fi rugat sa fie prefacuta in stanca pentru a nu fi prinsa niciodata. Despre ea se spune si astazi: „Dochia si acuma este in munti. Nu se stie de e vie sau de o fi murit, ca nimeni n-a dat peste ea. Cica se piteste de oameni.”
Babele de la 1 la 9 martie – cum iti alegi baba si ce semnificatie are
Traditia Babelelor este una pur romaneasca si se desfasoara in perioada 1–9 martie. Fiecare persoana isi alege o zi, considerata „baba” sa. Se spune ca asa cum este vremea in ziua aleasa, asa este si firea omului respectiv sau asa ii va merge tot anul.
Daca ziua este senina si insorita, persoana este considerata vesela, buna la suflet sau va avea un an prosper. Daca vremea este mohorata, ploioasa sau vantoasa, se spune ca firea omului este mai schimbatoare. Tot in traditia romaneasca exista credinta ca ninsoarea sau ploaia in ziua babei este semn de bogatie si belsug.
Cum se alege baba de primavara
Exista mai multe metode pentru alegerea babei. Cea mai simpla este alegerea la intamplare a unei zile intre 1 si 9 martie. O alta metoda tine cont de data nasterii. Daca ziua de nastere este intre 1 si 9, atunci baba va fi in aceeasi zi din martie.
In cazul in care data nasterii este formata din doua cifre, acestea se aduna. De exemplu, pentru o persoana nascuta pe 23, se calculeaza 2 + 3 = 5, iar baba va fi pe 5 martie.
Traditii si obiceiuri de Baba Dochia
Ziua Babei Dochia este strans legata de noul an agrar. In multe zone ale tarii, aceasta zi este respectata pentru a asigura recolte bogate si sanatatea animalelor din gospodarie. Se spune ca daca nu este tinuta cum se cuvine, primavara va fi ploioasa si viscoloasa, iar semintele vor ingheta in pamant.
In anumite regiuni, femeile fierb bostan alb si dau de pomana „de sufletul Dochiei”. In alte zone, oamenii incep cat mai multe activitati, inspirandu-se din harnicia legendara a babei. In unele sate se organizeaza claca de tors, deoarece torsul este considerat singura activitate permisa in aceasta zi.
Se spune ca un lucru este permis in ziua de Dochie: torsul, deoarece si Dochia, atunci cand a plecat la munte cu oile, a mers cu furca in brau.
In Mehedinti exista obiceiul ca, in dimineata zilei de 1 martie, sa nu iesi din casa nemancat, pentru a nu fi „spurcat de cuc”, potrivit traditiei populare.
Superstitii de Baba Dochia legate de vreme
Vremea schimbatoare de la inceputul lunii martie este pusa pe seama firii capricioase a Babei Dochia. Daca temperaturile cresc treptat, se spune ca „Baba Dochia isi leapada cojoacele”, iar daca ninge si viscoleste, atunci „Baba Dochia isi scutura cojoacele”.
Ca previziune pentru primavara si vara care urmeaza, traditia spune ca daca in ziua Babei Dochia vremea este frumoasa, intregul sezon cald va fi senin si roditor. In schimb, daca ziua este urata si friguroasa, primavara si vara vor fi posomorate.
Traditia Babei Dochia si a Babelelor ramane una dintre cele mai vii expresii ale folclorului romanesc, un amestec de legenda, spiritualitate, superstitie si legatura profunda cu natura. In fiecare an, intre 1 si 9 martie, romanii retraiesc aceasta poveste veche, alegandu-si baba si asteptand, cu emotie, semnele primaverii.
Alte Stiri
