Pe 21 noiembrie 2026, credinciosii ortodocsi sarbatoresc Intrarea Maicii Domnului in Biserica, praznic cunoscut in popor si sub numele de Ovidenie sau Vovidenie. In multe regiuni ale Romaniei, aceasta zi este legata de un obicei vechi: impartirea colacilor si aprinderea lumanarilor pentru sufletele celor adormiti. Traditia are o semnificatie aparte, iar batranii satelor pastrau cu grija aceste gesturi, considerand ca lumina si painea daruite in aceasta zi sunt o forma de pomenire a celor plecati dintre cei vii.
Intrarea Maicii Domnului in Biserica este una dintre marile sarbatori ale calendarului ortodox. Potrivit traditiei crestine, praznicul aminteste de aducerea Fecioarei Maria la Templul din Ierusalim, la varsta de trei ani, de catre parintii sai, Sfintii Ioachim si Ana.
In credintele populare romanesti, sarbatoarea a capatat de-a lungul timpului si alte semnificatii, fiind asociata cu lumina, inceputul iernii si amintirea celor care nu mai sunt printre noi.
In unele sate, femeile pregateau colaci inca din ajun, iar dimineata aprindeau lumanari si ofereau daruri in memoria rudelor decedate.
De ce se impart colaci de Intrarea Maicii Domnului in Biserica
Colacul ocupa un loc important in numeroase traditii romanesti legate de pomenirea mortilor.
Pregatit din faina, apa, drojdie si sare, colacul este asociat cu painea, hrana de baza a omului, dar si cu gestul de a darui.
In multe comunitati, forma rotunda a colacului a fost interpretata simbolic drept un semn al continuitatii si al legaturii dintre generatii.
De Ovidenie, colacii erau pregatiti pentru a fi impartiti vecinilor, rudelor sau persoanelor nevoiase, in amintirea celor adormiti.
In traditia populara, oamenii considerau ca darul facut in numele unei persoane decedate pastreaza vie amintirea acesteia.
Obiceiul nu presupune un anumit numar de colaci. Fiecare familie poate imparti atat cat ii permit posibilitatile.
De ce se aprind lumanari pentru sufletele celor adormiti
Ovidenia este cunoscuta in unele zone ale tarii drept o sarbatoare a luminii.
Chiar denumirea populara a zilei a fost asociata in folclor cu ideea de vedere si luminare.
In trecut, oamenii aprindeau lumanari la icoane, la biserica sau in locurile in care obisnuiau sa isi pomeneasca rudele decedate.
Lumanarea era privita ca un simbol al luminii, al credintei si al amintirii celor plecati.
In unele credinte populare se pastra ideea ca lumina aprinsa in aceasta zi ar lumina simbolic drumul sufletelor pe lumea cealalta.
Aceste reprezentari apartin traditiilor populare si difera de la o regiune la alta.
In practica crestina, lumanarea aprinsa la pomenire exprima credinta in Hristos, Lumina lumii, si amintirea celor adormiti.
Traditia veche a colacului oferit impreuna cu o lumanare
In anumite sate romanesti, colacul si lumanarea erau oferite impreuna.
Femeile pregateau painea sau colacii, iar dimineata ii imparteau alaturi de lumanari.
In unele locuri, lumanarea era asezata langa colac, iar in altele era oferita separat.
Acest obicei avea o puternica incarcatura emotionala, deoarece fiecare dar era facut in amintirea unei persoane dragi.
Oamenii pastrau astfel legatura simbolica dintre generatii si transmiteau copiilor numele celor care nu mai erau in viata.
De multe ori, cei care primeau pomana rosteau cuvintele „Dumnezeu sa-i ierte!”, o formula pastrata si astazi in numeroase familii.
Ce se mai da de pomana pe 21 noiembrie
Pe langa colaci si lumanari, in unele regiuni se impart si alte alimente.
Fiind o sarbatoare din Postul Craciunului, pe 21 noiembrie este dezlegare la peste.
Prin urmare, pachetele pregatite dupa randuiala postului pot contine:
- Colaci sau paine de casa, pregatiti din ingrediente de post.
- Coliva, atunci cand familia organizeaza o pomenire potrivit randuielii bisericesti.
- Peste, gatit la cuptor sau in alte preparate.
- Sarmale de post, cu orez si ciuperci.
- Fasole sau pilaf, preparate simple si hranitoare.
- Mere, pere si nuci, fructe si alimente intalnite in traditiile de toamna.
- Dulciuri de post, pregatite fara lapte si oua.
Nu exista o lista obligatorie de alimente care trebuie impartite in aceasta zi.
In unele familii se ofera doar un colac si o lumanare, in timp ce altele pregatesc pachete mai bogate.
De ce Ovidenia este numita si sarbatoarea luminii
In folclorul romanesc, Intrarea Maicii Domnului in Biserica este asociata cu numeroase credinte despre lumina si vedere.
In unele regiuni, oamenii considerau ca in aceasta zi cerurile se deschid simbolic, iar lumina are o semnificatie deosebita.
Se aprindeau lumanari pentru cei adormiti, iar unele familii pastrau obiceiul de a tine o candela aprinsa la icoana.
Existau si credinte legate de vreme si de apropierea iernii.
Batranii urmareau cerul, vantul si temperatura, incercand sa ghiceasca daca lunile urmatoare vor fi geroase sau blande.
Aceste obiceiuri apartin calendarului popular si nu reprezinta reguli obligatorii pentru credinciosi.
Ce faceau gospodinele in dimineata zilei de 21 noiembrie
In comunitatile in care traditia pomenirii de Ovidenie era pastrata, pregatirile incepeau adesea din ajun.
Femeile framantau aluatul pentru colaci, pregateau alimentele care urmau sa fie impartite si asezau lumanarile deoparte.
Dimineata, unele mergeau la biserica, iar altele ofereau pachetele vecinilor sau persoanelor nevoiase.
In anumite familii, pomana era insotita de pomenirea numelor parintilor, bunicilor si ale celorlalte rude decedate.
Aceste gesturi aveau rolul de a pastra vie amintirea celor plecati dintre cei vii.
Traditiile nu erau identice peste tot. In unele sate se imparteau colaci, in altele mancare gatita, iar in anumite regiuni accentul era pus mai ales pe aprinderea lumanarilor.
Se dau colaci si lumanari numai pentru parintii si bunicii decedati?
Nu. Pomana poate fi facuta in amintirea oricarei persoane dragi care a trecut la cele vesnice.
In multe familii, oamenii ii pomenesc pe parinti, bunici, frati, surori sau alte rude.
De asemenea, milostenia poate fi facuta si fara legatura cu o anumita persoana decedata, ca gest de ajutor fata de cineva aflat in nevoie.
Nu exista o regula potrivit careia darurile trebuie oferite doar pentru un anumit membru al familiei.
Trebuie sa fie colacii facuti in casa?
In trecut, colacii erau pregatiti aproape intotdeauna in gospodarie.
Femeile framantau aluatul, il lasau la dospit si modelau colacii in forme diferite, in functie de obiceiul locului.
Astazi, colacii pot fi cumparati si de la brutarie.
Nu exista o obligatie generala ca painea oferita de pomana sa fie facuta in casa.
In Postul Craciunului, cei care doresc sa respecte randuiala alimentara pot verifica ingredientele, astfel incat produsele sa nu contina lapte, unt sau oua.
Cui se impart colacii si lumanarile de Ovidenie
In traditia populara, colacii si lumanarile erau oferiti vecinilor, rudelor sau persoanelor apropiate.
In prezent, multe familii aleg sa ofere pachetele persoanelor varstnice, oamenilor singuri sau celor aflati in dificultate.
Nu este obligatoriu ca pomana sa fie impartita unui anumit numar de persoane.
Un singur colac oferit cu respect poate avea o semnificatie profunda pentru familia care doreste sa pastreze amintirea unei persoane dragi.
In cazul lumanarilor, este recomandat ca acestea sa fie aprinse in locuri sigure si sa nu fie lasate nesupravegheate.
Este obligatoriu sa imparti colaci si lumanari pe 21 noiembrie?
Impartirea colacilor si lumanarilor de Ovidenie este un obicei popular, nu o obligatie generala pentru fiecare credincios.
Intrarea Maicii Domnului in Biserica este in primul rand un praznic inchinat Fecioarei Maria.
In anumite comunitati, traditiile de pomenire a mortilor s-au asociat cu aceasta sarbatoare, insa ele nu sunt practicate in mod identic in toate zonele tarii.
De asemenea, ziua de 21 noiembrie nu este stabilita ca o zi generala de pomenire a mortilor in intregul calendar ortodox.
Persoanele care doresc sa organizeze un parastas la biserica pot discuta cu preotul despre randuiala potrivita.
Intrarea Maicii Domnului in Biserica 2026. Ce trebuie sa stie credinciosii
In anul 2026, sarbatoarea Intrarii Maicii Domnului in Biserica este praznuita sambata, 21 noiembrie.
Ziua se afla in Postul Craciunului, dar are dezlegare la peste.
In multe familii, credinciosii merg la biserica, aprind lumanari si pastreaza obiceiul de a imparti alimente pentru sufletele celor adormiti.
Colacii si lumanarile raman doua dintre cele mai cunoscute simboluri ale acestor traditii.
Colacul aminteste de hrana, daruire si legatura dintre generatii, iar lumanarea simbolizeaza lumina si amintirea celor plecati.
O traditie care pastreaza vie amintirea celor dragi
In spatele obiceiului de a imparti colaci si lumanari se afla, pentru multe familii, dorinta de a nu-i uita pe cei care au facut parte din viata lor.
Poate fi vorba despre o mama care nu mai este, despre un tata, un bunic sau despre o alta persoana draga.
In unele case, colacii se pregatesc dupa retete vechi, pastrate din generatie in generatie. In altele, familia aprinde o lumanare si rosteste numele celor adormiti.
De Intrarea Maicii Domnului in Biserica, gestul de a darui un colac si o lumanare ramane, acolo unde traditia este pastrata, o expresie a recunostintei si a dorului pentru cei care nu mai sunt printre noi.
Nu valoarea darului este cea care conteaza, ci amintirea pe care familia doreste sa o pastreze vie.