Inima incepe sa bata cu putere, respiratia devine dificila, mainile tremura si apare o senzatie cumplita ca urmeaza sa se intample ceva rau. Totul poate incepe brusc, in doar cateva secunde, fara ca persoana sa inteleaga ce i se intampla. Un atac de panica poate fi atat de intens incat multi oameni sunt convinsi ca sufera un infarct sau ca isi pierd viata.
O sperietura puternica, precum un cutremur resimtit in timpul noptii, poate declansa o reactie intensa de anxietate. Chiar si dupa ce pericolul a trecut, organismul poate ramane intr-o stare de alerta, iar unele persoane pot experimenta simptomele unui atac de panica.
Desi atacurile de panica nu sunt, in sine, de regula periculoase pentru viata, manifestarile lor pot semana cu cele ale unor urgente medicale. Tocmai de aceea este important sa stim cum le recunoastem si cand trebuie sa cerem ajutor.
Ce este, de fapt, un atac de panica
Atacul de panica reprezinta un episod brusc de frica sau disconfort intens, insotit de reactii fizice puternice. Simptomele cresc rapid si ating, de obicei, intensitatea maxima in cateva minute.
In timpul unui asemenea episod, organismul activeaza mecanismul natural de aparare cunoscut drept reactia de „lupta sau fugi”. Sunt eliberati hormoni de stres, inclusiv adrenalina, iar corpul se pregateste sa raspunda unui pericol.
Problema apare atunci cand aceasta reactie se declanseaza si in absenta unei amenintari imediate sau continua dupa ce pericolul a trecut.
Cele 7 simptome ale atacului de panica care sperie cel mai tare
1. Inima bate foarte repede si apare senzatia ca faci infarct
Unul dintre cele mai infricosatoare simptome este accelerarea brusca a ritmului cardiac. Persoana simte ca inima ii bate violent, ca ii sare din piept sau ca ritmul este neregulat.
Pot aparea si senzatii de apasare ori disconfort in piept. Aceste manifestari ii determina pe multi oameni sa creada ca sufera un infarct.
Atentie! Durerea in piept, mai ales daca este noua, intensa, persistenta sau insotita de transpiratii reci, greata, lesin ori dificultati de respiratie, necesita evaluare medicala urgenta. Nu presupune ca este doar un atac de panica.
2. Senzatia ca nu mai ai aer si ca te sufoci
Respiratia poate deveni rapida si superficiala. Persoana are impresia ca nu primeste suficient oxigen si incearca sa inspire tot mai adanc.
Respiratia excesiv de rapida poate reduce nivelul dioxidului de carbon din sange, provocand ameteala, furnicaturi si senzatie de sufocare.
Desi aceste simptome pot aparea in atacurile de panica, dificultatile severe de respiratie trebuie tratate ca o posibila urgenta medicala.
3. Ameteala puternica si senzatia ca vei lesina
In timpul atacului de panica, unele persoane simt ca incaperea se invarte, ca isi pierd echilibrul sau ca urmeaza sa cada.
Ameteala poate fi favorizata de modificarile respiratiei si de reactiile organismului la stres.
Daca apare pierderea cunostintei, slabiciune pe o parte a corpului, tulburari de vorbire sau o durere de cap brusca si foarte severa, trebuie solicitat imediat ajutor medical.
4. Tremuraturi, frisoane si transpiratii reci
Corpul poate incepe sa tremure necontrolat, chiar daca in incapere este cald. Uneori apar frisoane, valuri de caldura si transpiratie abundenta.
Aceste manifestari sunt asociate activarii sistemului nervos simpatic, care pregateste organismul pentru reactia la pericol.
Persoana poate avea impresia ca nu isi mai poate controla propriul corp, ceea ce amplifica frica.
5. Furnicaturi si amorteli in maini, picioare sau in jurul gurii
Un alt simptom care provoaca teama este aparitia furnicaturilor sau amortelilor, in special la nivelul degetelor si in jurul buzelor.
Aceste senzatii pot fi asociate hiperventilatiei, dar nu trebuie atribuite automat anxietatii.
Amorteala brusca pe o singura parte a corpului, mai ales daca este insotita de asimetrie faciala sau dificultati de vorbire, poate indica un accident vascular cerebral si impune apelarea imediata a numarului 112.
6. Senzatia ca totul este ireal si ca pierzi controlul
Unele persoane descriu o stare ciudata, ca si cum ar privi lumea printr-un geam sau ca si cum nu ar mai fi conectate la propriul corp.
Aceste manifestari sunt cunoscute drept derealizare si depersonalizare si pot aparea in timpul atacurilor de panica.
Desi sunt extrem de neplacute, ele nu inseamna automat ca persoana isi pierde mintile.
7. Frica intensa de moarte sau de o nenorocire iminenta
Poate cel mai tulburator simptom este convingerea ca urmeaza sa se intample ceva ingrozitor.
Persoana poate simti ca va muri, ca isi va pierde controlul sau ca nu va mai putea scapa din situatia respectiva.
Aceasta frica poate amplifica palpitatiile si dificultatile de respiratie, formand un cerc vicios in care simptomele fizice alimenteaza panica, iar panica intensifica simptomele.
Ce trebuie sa faci in primele minute ale unui atac de panica
Daca ai mai avut atacuri de panica, recunosti simptomele si nu exista semne de urgenta medicala, cateva masuri simple te pot ajuta sa gestionezi episodul.
- Opreste-te si asaza-te intr-un loc sigur. Evita sa conduci sau sa desfasori activitati periculoase cat timp esti ametit.
- Respira lent si natural. Inspira usor pe nas si expira fara sa fortezi. Evita respiratiile repetate, foarte adanci.
- Concentreaza-te asupra lucrurilor din jur. Numeste cinci obiecte pe care le vezi, patru lucruri pe care le poti atinge si trei sunete pe care le auzi.
- Relaxeaza umerii si maxilarul. Incearca sa reduci tensiunea musculara.
- Vorbeste cu cineva de incredere. Prezenta unei persoane calme poate reduce sentimentul de izolare.
- Aminteste-ti ca simptomele de panica ating, de regula, un varf si apoi incep sa scada. Nu incerca sa lupti cu fiecare senzatie.
Nu respira intr-o punga de hartie. Aceasta metoda poate fi periculoasa daca simptomele sunt provocate de o problema cardiaca sau respiratorie.
Cat dureaza un atac de panica
Simptomele ating frecvent intensitatea maxima in aproximativ 10 minute, iar multe episoade se atenueaza in 5-20 de minute. Uneori, manifestarile pot dura mai mult sau pot aparea in valuri.
Dupa un atac de panica, persoana poate ramane obosita, slabita sau nelinistita timp de mai multe ore.
De ce un cutremur poate declansa un atac de panica
Un cutremur produs in timpul noptii poate reprezenta un factor puternic de stres. Trezirea brusca, zguduirea locuintei, zgomotele si incertitudinea privind siguranta celor dragi pot activa rapid mecanismele de alarma ale organismului.
Chiar si dupa incetarea miscarii seismice, unele persoane pot ramane hipervigilente, tresarind la zgomote si interpretand orice vibratie drept un nou pericol.
Nu toate aceste reactii reprezinta atacuri de panica. Frica si nelinistea dupa un eveniment amenintator sunt reactii umane firesti.
Daca simptomele persista, afecteaza somnul sau determina evitarea activitatilor obisnuite, este indicata o discutie cu medicul ori cu un specialist in sanatate mintala.
Atac de panica sau infarct? Diferenta care iti poate salva viata
Atacul de panica si infarctul pot avea simptome asemanatoare: palpitatii, disconfort toracic, transpiratii, greata, ameteala si senzatie de lipsa de aer.
Nu exista o metoda sigura prin care o persoana sa le diferentieze acasa doar pe baza simptomelor.
Suna la 112 daca apar durere sau presiune toracica noua ori severa, dificultati importante de respiratie, lesin, transpiratii reci asociate cu durere in piept sau simptome neurologice bruste.
In special la persoanele cu diabet, manifestarile unui infarct pot fi uneori mai putin tipice, motiv pentru care evaluarea medicala nu trebuie amanata.
Se poate trata atacul de panica?
Da. Atacurile de panica recurente pot fi gestionate eficient cu ajutor specializat.
Terapia cognitiv-comportamentala este una dintre metodele de tratament cu eficienta demonstrata. In anumite situatii, medicul poate recomanda si tratament medicamentos.
Un singur atac de panica nu inseamna automat ca persoana sufera de tulburare de panica. Diagnosticul presupune o evaluare a frecventei episoadelor, a ingrijorarii legate de reaparitia lor si a impactului asupra vietii cotidiene.
Ce trebuie sa retii
Atacul de panica poate aparea brusc, poate provoca simptome fizice intense si poate crea senzatia ca viata este in pericol. Cu toate acestea, nu orice palpitatie, durere in piept sau dificultate de respiratie este provocata de anxietate.
Dupa o sperietura puternica, precum un cutremur, este important sa acordam atentie atat starii emotionale, cat si eventualelor semne de urgenta medicala.
Recunoasterea simptomelor, tehnicile de calmare si solicitarea ajutorului medical atunci cand este necesar pot face diferenta.