Lasatul secului pentru Postul Craciunului, sarbatorit pe 14 noiembrie 2026, este insotit de numeroase traditii si superstitii pastrate in gospodariile romanesti. In credintele populare, anumite lucruri nu ar trebui imprumutate sau scoase din casa in aceasta zi, pentru ca se spunea ca odata cu ele ar putea pleca norocul, sporul si belsugul familiei. De la sare si faina pana la paine si alte alimente din camara, batranii aveau explicatii pentru fiecare obicei. Iata ce se spune ca nu este bine sa dai din casa de Lasatul secului si care este adevarata semnificatie a acestor superstitii.
Sambata, 14 noiembrie 2026, credinciosii ortodocsi marcheaza Lasatul secului pentru Postul Nasterii Domnului. Incepand de duminica, 15 noiembrie, urmeaza cele 40 de zile de post care se incheie pe 24 decembrie, in Ajunul Craciunului.
In lumea satului romanesc, trecerea de la perioada meselor de dulce la cea a postului era considerata un moment important. Familiile se adunau in jurul mesei, gospodinele pregateau bucatele, iar in unele comunitati se respectau diferite credinte legate de protejarea gospodariei.
Printre acestea se numarau si superstitiile referitoare la obiectele si alimentele care nu ar trebui instrainate in zilele importante ale anului.
Ce nu se da din casa de Lasatul secului, potrivit superstitiilor populare
In credintele populare romanesti, gospodaria era privita ca un loc al sigurantei, al hranei si al bunastarii familiei. De aceea, in anumite zile considerate importante, oamenii evitau sa imprumute lucruri despre care credeau ca simbolizeaza sporul casei.
Aceste superstitii nu erau respectate la fel in toate regiunile. Unele sunt credinte generale despre gospodarie, intalnite si la alte sarbatori, care au ajuns sa fie asociate in anumite familii si cu Lasatul secului.
Nu exista o lista oficiala a lucrurilor interzise de Biserica in aceasta zi.
1. Sarea – simbol al belsugului si al protectiei gospodariei
Una dintre cele mai cunoscute superstitii romanesti este legata de sare.
In trecut, sarea era un produs pretios, folosit atat pentru prepararea hranei, cat si pentru conservarea alimentelor. Din acest motiv, ea a devenit in imaginarul popular un simbol al bunastarii.
Potrivit unor credinte populare, nu era bine sa imprumuti sare in anumite zile de sarbatoare sau in momente considerate importante pentru gospodarie.
Se spunea ca, odata cu sarea, omul ar putea da si sporul casei.
In unele familii, aceasta credinta era extinsa si asupra zilei de Lasatul secului, cand gospodarii incercau sa pastreze in casa alimentele considerate esentiale.
Este insa doar o superstitie. Oferirea de sare unui vecin sau unei persoane aflate in nevoie nu poate determina pierderea norocului.
2. Painea – de ce se spunea ca nu trebuie sa dai ultima bucata din casa
Painea ocupa un loc deosebit in traditia romaneasca si in simbolistica religioasa.
In gospodariile de altadata, painea era rezultatul unei munci indelungate, de la cultivarea graului pana la framantarea si coacerea aluatului.
De aceea, in unele credinte populare, a ramane fara paine in casa era asociat simbolic cu lipsurile si saracia.
O superstitie intalnita in diferite zone spunea ca nu este bine sa dai ultima bucata de paine si sa lasi masa complet goala.
In contextul Lasatului secului, aceasta credinta era legata de dorinta familiei de a intra in post cu gospodaria pregatita.
Totusi, traditia crestina incurajeaza impartirea painii cu cei flamanzi si ajutorarea aproapelui, nu refuzul de a oferi hrana din teama de ghinion.
3. Faina si malaiul – alimentele care simbolizau hrana familiei
Faina si malaiul erau nelipsite din camarile gospodariilor romanesti.
Din ele se pregateau painea, mamaliga, turtele si numeroase alte preparate care asigurau hrana familiei.
In unele superstitii legate de sporul casei, gospodarii evitau sa imprumute cantitati mari de faina sau malai in zilele considerate importante.
Se credea ca golirea camarii intr-un asemenea moment putea simboliza lipsurile din perioada urmatoare.
De Lasatul secului, gospodinele obisnuiau sa verifice proviziile si sa pregateasca alimentele necesare pentru post.
Acest obicei avea si o explicatie practica: o gospodarie bine aprovizionata putea trece mai usor prin sezonul rece.
4. Uleiul – de ce era asociat cu sporul si hrana casei
In unele credinte populare, uleiul era privit ca un produs important pentru bunastarea gospodariei.
Fiind folosit la prepararea mancarurilor, acesta facea parte din proviziile pe care gospodinele incercau sa le pastreze pentru perioadele de post.
Din aceasta perspectiva, in anumite familii exista obiceiul de a nu imprumuta alimente de baza inaintea unei perioade lungi de restrictii alimentare.
Nu este insa o interdictie religioasa si nici o regula generala a traditiilor de Lasatul secului.
In Postul Craciunului, consumul de untdelemn se face potrivit dezlegarilor si randuielilor bisericesti.
5. Obiectele din gospodarie – superstitia despre imprumuturile facute in zile importante
In folclorul romanesc exista numeroase credinte despre imprumutarea unor obiecte in zilele de sarbatoare.
In anumite comunitati, oamenii evitau sa dea din casa lucruri folosite zilnic in gospodarie, deoarece considerau ca acestea erau legate simbolic de bunastarea familiei.
Printre obiectele amintite in diferite superstitii se numara uneltele de lucru si vasele folosite pentru pregatirea hranei.
Aceste credinte nu sunt specifice in mod exclusiv Lasatului secului, dar ilustreaza importanta pe care oamenii de altadata o acordau pastrarii ordinii si sigurantei gospodariei.
Astazi, ele trebuie privite ca elemente ale culturii populare, nu ca reguli obligatorii.
6. De ce se spunea ca nu este bine sa scoti totul din camara
In satul traditional, camara plina era un semn al muncii si al pregatirii pentru iarna.
Inainte de Postul Craciunului, familiile verificau proviziile de fasole, cartofi, varza, faina, malai si alte produse necesare.
Din aceasta preocupare practica s-au dezvoltat si credinte potrivit carora gospodaria nu trebuia lasata fara alimente in zilele importante.
O camara goala era asociata simbolic cu lipsurile, in timp ce proviziile suficiente reprezentau siguranta si belsug.
In realitate, prosperitatea unei familii nu depinde de respectarea unei superstitii, ci de administrarea responsabila a resurselor si de posibilitatile gospodariei.
Ce se face de Lasatul secului pentru noroc si belsug, potrivit traditiei
Pe langa superstitiile despre lucrurile care nu ar trebui date din casa, in unele zone ale Romaniei se pastrau si obiceiuri considerate aducatoare de spor.
Masa de Lasatul secului era pregatita cu grija, iar membrii familiei se adunau pentru a petrece impreuna ultima seara inaintea postului.
O masa bogata simboliza, in credinta populara, dorinta ca familia sa aiba hrana si bunastare si in perioada urmatoare.
In unele comunitati, gospodinele faceau ordine in bucatarie, spalau vasele folosite la preparatele de dulce si pregateau alimentele pentru post.
Totodata, se considera important ca oamenii sa evite certurile si sa intre in perioada postului cu sufletul impacat.
Aceste obiceiuri aveau semnificatii diferite de la o regiune la alta si nu trebuie interpretate ca metode prin care norocul poate fi garantat.
Ce se intampla daca dai ceva din casa de Lasatul secului
Potrivit superstitiilor populare, oferirea unor alimente sau obiecte in zilele considerate importante ar fi putut simboliza pierderea sporului gospodariei.
Insa aceste credinte nu au o baza religioasa si nu exista dovezi ca imprumutarea unui obiect sau oferirea unui aliment poate provoca ghinion.
Din perspectiva invataturii crestine, ajutorarea persoanelor aflate in nevoie este o fapta buna.
Prin urmare, daca un vecin are nevoie de paine, faina sau alte alimente, oferirea acestora nu reprezinta un pacat si nu atrage vreo pedeapsa.
Dimpotriva, generozitatea si milostenia sunt incurajate in mod special in perioadele de post.
Ce spune Biserica despre superstitiile de Lasatul secului
Biserica Ortodoxa nu stabileste interdictii privind imprumutarea sarii, a painii, a fainii sau a altor produse in ziua de Lasatul secului.
Preocuparea principala a credinciosilor trebuie sa fie pregatirea sufleteasca pentru Postul Nasterii Domnului.
Rugaciunea, iertarea, cumpatarea si ajutorarea aproapelui sunt mai importante decat respectarea unor credinte populare despre noroc si ghinion.
In traditia crestina, binecuvantarea nu depinde de pastrarea anumitor obiecte in casa, iar generozitatea nu trebuie confundata cu pierderea prosperitatii.
Astfel, superstitiile pot fi cunoscute ca parte a mostenirii culturale romanesti, fara a fi transformate in obligatii religioase.
Ce trebuie sa faci pe 14 noiembrie inainte de Postul Craciunului
In anul 2026, Lasatul secului are loc sambata, 14 noiembrie, iar Postul Nasterii Domnului incepe duminica, 15 noiembrie.
Credinciosii pot folosi aceasta zi pentru a-si organiza gospodaria, pentru a pregati alimentele de post si pentru a petrece timp alaturi de familie.
Este si un moment potrivit pentru impacare, pentru rugaciune si pentru ajutorarea celor aflati in dificultate.
In cele 40 de zile de post, pana pe 24 decembrie inclusiv, credinciosii sunt indemnati sa acorde mai multa atentie vietii spirituale si faptelor bune.
Postul nu inseamna doar renuntarea la carne, oua si lactate, ci si incercarea de a evita rautatea, conflictele si judecarea celor din jur.
Rugaciune pentru liniste, spor si binecuvantarea familiei
In seara de Lasatul secului, credinciosii pot rosti o rugaciune simpla pentru sanatatea si linistea celor dragi.
„Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, binecuvanteaza casa noastra si pe toti cei care locuiesc in ea.
Da-ne sanatate, pace si intelepciune. Ajuta-ne sa muncim cinstit, sa pretuim ceea ce avem si sa nu uitam niciodata de cei aflati in nevoie.
Fereste-ne de certuri, de rautate si de ganduri rele. Indruma-ne sa intampinam Postul Nasterii Tale cu inimile curate si cu dorinta de a face bine.
Ocroteste-ne familia si ajuta-ne sa trecem cu credinta si liniste prin zilele ce urmeaza. Amin.”
Aceasta este o rugaciune formulata in spirit crestin, nu un text liturgic oficial.
Lasatul secului 2026. Ce trebuie sa pastram din traditiile romanesti
Superstitiile despre lucrurile care nu se dau din casa de Lasatul secului reflecta preocuparile oamenilor de altadata pentru hrana, siguranta si bunastarea familiei.
Sarea, painea, faina si celelalte alimente de baza erau considerate simboluri ale belsugului, iar pastrarea lor in gospodarie avea atat o semnificatie practica, cat si una simbolica.
Totusi, aceste credinte nu reprezinta reguli ale Bisericii si nu trebuie sa impiedice ajutorarea celor care au nevoie.
Pe 14 noiembrie 2026, credinciosii se pregatesc pentru cele 40 de zile ale Postului Craciunului. Dincolo de superstitiile populare, cele mai importante lucruri pe care le pot pastra in casa sunt linistea, intelegerea, credinta si grija fata de cei dragi.
Alte Stiri
