Ai stat langa parinti cand au fost bolnavi, le-ai cumparat medicamente, le-ai platit facturile si i-ai ingrijit pana in ultima clipa. Intre timp, fratii tai nu i-au vizitat cu anii si nu au contribuit cu niciun ban. Dar, dupa inmormantare, apar si cer partea lor din casa si din tot ce au lasat parintii. Este o situatie dureroasa, intalnita in multe familii din Romania. Ce spune legea si ce drepturi are copilul care a dus singur toata greutatea?
Multi romani considera ca persoana care si-a ingrijit parintii ar trebui sa primeasca o parte mai mare din mostenire. Din punct de vedere moral, lucrurile pot parea simple. Din punct de vedere legal, insa, situatia este diferita.
Codul civil stabileste reguli clare privind impartirea bunurilor intre mostenitori. Iar faptul ca un copil si-a ingrijit parintii ani intregi nu inseamna automat ca ceilalti frati pierd dreptul la mostenire.
Ai avut grija de parinti, iar fratii nu au facut nimic. Cine primeste casa?
Potrivit legislatiei din Romania, atunci cand parintii decedeaza fara sa lase un testament sau alte acte care sa modifice situatia juridica a bunurilor, copiii care mostenesc in nume propriu au, in principiu, drepturi egale.
Legea nu face diferenta intre copilul care a locuit cu parintii si i-a ingrijit si copilul care a plecat in strainatate sau nu i-a vizitat ani intregi.
De exemplu, daca ambii parinti au decedat, iar casa le-a apartinut in intregime si au ramas trei copii, fara alte imprejurari juridice care sa schimbe impartirea, fiecare copil poate mosteni o treime din locuinta.
Asta inseamna ca si fratele care nu a contribuit la ingrijirea parintilor poate avea dreptul la aceeasi cota succesorala.
Exista insa situatii in care copilul care a avut grija de parinti poate solicita recuperarea anumitor cheltuieli sau poate avea alte drepturi, in functie de documentele existente.
Poti primi o parte mai mare din mostenire daca ai ingrijit parintii?
Raspunsul este ca nu automat, dar exista situatii in care drepturile tale pot fi diferite de cele ale fratilor.
Conteaza foarte mult daca parintii au intocmit anumite acte in timpul vietii.
Printre acestea se numara:
- Un testament prin care parintii au dorit sa lase o parte mai mare din bunuri copilului care i-a ingrijit.
- Un contract de intretinere prin care un parinte a transmis un bun in schimbul obligatiei de ingrijire, in conditiile stabilite prin contract.
- Un contract de donatie, ale carui efecte trebuie analizate si in raport cu drepturile mostenitorilor rezervatari.
- Documente care dovedesc anumite datorii ale parintilor fata de copilul care a suportat cheltuieli in numele lor.
Este important de stiut ca nici testamentul, nici donatia nu permit intotdeauna inlaturarea completa a celorlalti copii de la mostenire, deoarece acestia beneficiaza, in conditiile legii, de rezerva succesorala.
Ai platit medicamentele, spitalizarea si facturile parintilor. Poti cere banii inapoi?
Aceasta este una dintre cele mai importante intrebari pentru persoanele care si-au ingrijit singure parintii.
Exista cazuri in care un copil a cheltuit zeci de mii de lei pentru tratamente, ingrijitori, transport la spital, reparatii sau alte nevoi ale parintilor.
Dupa deces, ceilalti frati cer impartirea bunurilor, fara sa tina cont de cheltuielile suportate de cel care a ramas acasa.
In anumite conditii, copilul care a suportat cheltuieli poate solicita recuperarea unor sume, daca demonstreaza ca exista o creanta legala impotriva patrimoniului succesoral sau a celorlalti mostenitori.
Totusi, nu orice cheltuiala facuta pentru parinti se recupereaza automat. Unele plati pot reprezenta indeplinirea obligatiei legale de intretinere, iar altele pot fi considerate ajutor oferit voluntar.
De aceea, este important sa existe dovezi si sa fie analizate imprejurarile concrete.
Ce documente trebuie sa pastrezi daca ai ingrijit parintii
Persoanele care au suportat cheltuieli importante pentru parinti ar trebui sa pastreze documentele justificative.
Pot fi utile:
- Facturile pentru medicamente si tratamente medicale.
- Chitantele pentru servicii de ingrijire la domiciliu.
- Dovezile transferurilor bancare facute pentru cheltuielile parintilor.
- Contractele pentru lucrari si reparatii efectuate la locuinta.
- Inscrisurile din care rezulta ca anumite sume au fost oferite cu titlu de imprumut.
- Mesajele sau alte documente care pot demonstra intelegerile dintre membrii familiei.
Aceste dovezi nu garanteaza recuperarea banilor, dar pot fi importante intr-un eventual proces.
Fratii nu si-au vizitat parintii ani intregi. Pot pierde mostenirea?
In general, simplul fapt ca un copil nu si-a vizitat parintii, nu a tinut legatura cu ei sau nu i-a ajutat financiar nu duce la pierderea dreptului de mostenire.
Codul civil prevede situatii speciale de nedemnitate succesorala, insa acestea sunt legate de fapte grave, expres prevazute de lege.
Lipsa vizitelor si a implicarii in viata parintilor nu reprezinta, prin ea insasi, un motiv suficient pentru excluderea unui copil de la mostenire.
Prin urmare, chiar daca unul dintre frati a fost plecat timp de 20 de ani si nu a contribuit la ingrijirea parintilor, el poate avea in continuare drepturi succesorale.
Ce se intampla daca ai locuit toata viata cu parintii in aceeasi casa
O alta situatie frecventa este cea a copilului care nu a parasit niciodata locuinta parinteasca.
Acesta a locuit impreuna cu parintii, a intretinut gospodaria, a facut reparatii si a platit facturile.
Dupa decesul parintilor, fratii solicita vanzarea casei si impartirea banilor.
Faptul ca ai locuit multi ani in casa parintilor nu inseamna automat ca devii singurul proprietar.
Totusi, daca ai investit bani proprii in imbunatatirea locuintei, in anumite conditii poti solicita recunoasterea unor drepturi de creanta, in functie de natura lucrarilor si de dovezile existente.
De asemenea, la partaj poti solicita atribuirea locuintei catre tine, cu plata unei sulte catre ceilalti mostenitori, daca sunt indeplinite conditiile legale.
Te pot obliga fratii sa vinzi casa parintilor?
Daca locuinta este detinuta in coproprietate de mai multi mostenitori, niciunul nu poate decide singur vanzarea intregului imobil fara acordul celorlalti coproprietari.
In schimb, oricare dintre coproprietari poate solicita iesirea din indiviziune.
Daca fratii nu ajung la o intelegere, partajul poate fi cerut in instanta.
Judecatorul poate analiza posibilitatea impartirii bunului in natura, atribuirea locuintei unuia dintre mostenitori cu plata unor sume compensatorii sau, daca solutiile legale alternative nu sunt posibile, vanzarea bunului si impartirea banilor.
Asadar, fratii nu iti pot vinde singuri intreaga casa, dar pot cere partajul, iar in anumite situatii acesta poate duce la vanzarea locuintei.
Ce se intampla daca unul dintre parinti este inca in viata
Regulile sunt diferite atunci cand moare doar unul dintre parinti.
Daca parintele decedat era casatorit, iar sotul supravietuitor vine la mostenire impreuna cu copiii, acesta primeste, in principiu, un sfert din masa succesorala.
Copiii impart in mod egal celelalte trei sferturi.
Trebuie insa facuta diferenta intre bunurile proprii ale persoanei decedate si bunurile comune ale sotilor.
De exemplu, daca locuinta a fost cumparata in timpul casatoriei si reprezinta un bun comun, trebuie stabilita mai intai partea care apartinea fiecarui sot. Numai cota persoanei decedate intra in succesiune.
Din acest motiv, impartirea unei case intre sotul supravietuitor si copii poate fi diferita de ceea ce cred membrii familiei.
Ce pot face parintii in timpul vietii pentru a evita certurile dintre copii
Atunci cand un singur copil se ocupa de ingrijirea parintilor, iar acestia doresc sa ii recunoasca eforturile, exista mai multe instrumente juridice care pot fi analizate.
Un testament poate permite atribuirea unei parti mai mari din patrimoniu, in limitele prevazute de lege.
Un contract de intretinere poate stabili obligatii concrete pentru persoana care primeste un anumit bun.
In alte situatii, parintii pot opta pentru donatie sau pentru alte acte juridice, in functie de ceea ce doresc sa realizeze.
Este recomandat ca aceste decizii sa fie discutate cu un notar sau cu un avocat, deoarece fiecare varianta produce efecte diferite si poate avea consecinte asupra drepturilor celorlalti mostenitori.
Ce trebuie sa faci daca fratii cer mostenirea si nu va intelegeti
Daca parintii au decedat si au aparut neintelegeri intre frati, primul pas este verificarea documentelor privind proprietatea si succesiunea.
Este important sa afli exact ce bunuri au ramas, cine are calitatea de mostenitor si daca exista testament, donatii, contracte de intretinere sau datorii care trebuie luate in considerare.
De asemenea, trebuie avut in vedere termenul legal de optiune succesorala, care este, ca regula generala, de un an de la deschiderea mostenirii. Dezbaterea succesiunii si partajul sunt operatiuni distincte de exercitarea optiunii succesorale.
Daca exista acord intre mostenitori, procedura succesorala poate fi solutionata la notar.
Daca apar conflicte privind drepturile, bunurile sau impartirea lor, poate fi necesara interventia instantei.
Concluzie: ai ingrijit parintii, dar legea nu iti ofera automat toata mostenirea
Pentru multi romani, cea mai dureroasa situatie apare atunci cand un copil a renuntat la timpul sau liber, a facut sacrificii financiare si si-a ingrijit parintii pana in ultima zi, iar fratii care au lipsit ani intregi cer apoi o parte egala din bunuri.
Legea romaneasca nu imparte mostenirea in functie de numarul vizitelor sau de anii petrecuti langa parinti.
Totusi, actele incheiate in timpul vietii parintilor, existenta unor datorii dovedite, investitiile in locuinta si alte imprejurari juridice pot influenta situatia finala.
De aceea, inainte de a accepta o impartire sau de a semna documente, este bine sa verifici toate drepturile pe care le ai.
Un lucru este sigur: faptul ca ai avut grija de parinti nu iti garanteaza intreaga mostenire, dar nici nu inseamna ca trebuie sa renunti la eventualele drepturi banesti pe care le poti dovedi.
Alte Stiri
