In multe familii din Romania, povestea este aceeasi: un copil ramane langa parintii batrani, le cumpara medicamente, ii duce la doctor, le face cumparaturile si ii ajuta cu toate treburile gospodaresti. Intre timp, ceilalti frati isi vad de viata lor, iar unii nici macar nu intreaba daca mama sau tata mai au bani de mancare.
Situatia devine si mai dureroasa atunci cand parintele este bolnav, nu se mai poate deplasa singur sau are nevoie permanenta de ajutor. Toata responsabilitatea ajunge pe umerii unui singur copil, in timp ce ceilalti considera ca nu au nicio obligatie.
Putini romani stiu insa ca legea prevede obligatii de intretinere intre parinti si copii. In anumite conditii, fratii care refuza sa contribuie pot fi obligati de instanta sa participe la cheltuielile necesare intretinerii parintilor.
Ce spune legea despre copiii care nu isi ajuta parintii batrani
Potrivit articolului 516 din Codul civil, obligatia de intretinere exista intre rudele in linie dreapta, categorie in care se afla si parintii si copiii.
Aceasta obligatie nu inseamna ca orice copil adult trebuie automat sa plateasca o suma lunara parintilor sai. Legea stabileste anumite conditii.
In primul rand, parintele trebuie sa se afle in stare de nevoie si sa nu se poata intretine din munca sau din bunurile sale. In al doilea rand, copilul de la care se solicita intretinerea trebuie sa aiba mijloacele necesare sau posibilitatea de a le obtine.
Prin urmare, daca mama sau tata nu isi pot acoperi nevoile de baza, copiii care au posibilitati materiale pot avea obligatia legala de a contribui la intretinerea lor.
Ai trei frati, dar numai tu ai grija de mama? Ce spune Codul civil
Sa presupunem ca o femeie de 82 de ani are patru copii. Unul locuieste in aceeasi localitate si se ocupa zilnic de ea. Ii cumpara alimente, ii achita medicamentele, o duce la consultatii si o ajuta cu gospodaria.
Ceilalti trei copii locuiesc in alte orase sau in strainatate si nu contribuie financiar.
Articolul 521 din Codul civil stabileste ca, atunci cand mai multe persoane sunt obligate sa intretina aceeasi persoana, acestea contribuie proportional cu mijloacele pe care le au.
Asta inseamna ca responsabilitatea financiara nu trebuie sa cada automat asupra unui singur copil, daca si ceilalti au obligatia legala si posibilitatea sa contribuie.
Totusi, contributiile nu trebuie sa fie neaparat egale. Instanta tine cont de veniturile, bunurile si celelalte obligatii ale fiecarui copil.
Fratii care locuiesc in strainatate sunt scutiti de obligatie?
Nu. Simplul fapt ca un copil locuieste in Italia, Spania, Germania sau in alta tara nu il scuteste automat de obligatia legala de intretinere.
Daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, si acesta poate fi obligat sa contribuie.
In practica, procedura poate fi mai complicata atunci cand persoana locuieste in strainatate, deoarece pot fi necesare verificarea veniturilor, comunicarea documentelor si aplicarea regulilor privind obligatiile de intretinere transfrontaliere.
De aceea, pentru asemenea situatii este recomandata consultarea unui avocat.
Poti cere bani de la fratii care nu ajuta cu nimic?
Exista situatii in care persoana care a suportat singura intretinerea unui parinte poate solicita contributia celorlalti obligati.
Articolul 521 alineatul (2) din Codul civil prevede ca, in caz de urgenta, parintele indreptatit la intretinere poate introduce actiunea numai impotriva unuia dintre copii. Cel care a platit intretinerea se poate indrepta ulterior impotriva celorlalti obligati pentru partea fiecaruia.
Este important de stiut ca acest mecanism nu inseamna ca orice cheltuiala facuta voluntar pentru un parinte poate fi recuperata automat de la frati.
Dreptul de a solicita bani, perioada pentru care se pot cere si dovezile necesare depind de situatia concreta si de temeiul juridic al cererii.
Ce cheltuieli pot fi luate in calcul
Intretinerea urmareste asigurarea nevoilor de trai ale persoanei indreptatite. In functie de imprejurari, pot fi relevante cheltuieli precum:
- Alimentele si celelalte produse necesare traiului zilnic.
- Medicamentele si tratamentele necesare.
- Cheltuielile pentru locuinta si utilitati.
- Ingrijirea unei persoane care nu se mai poate descurca singura.
- Alte nevoi justificate de starea de sanatate si de situatia parintelui.
Instanta analizeaza nevoile reale ale parintelui si posibilitatile financiare ale persoanelor obligate la intretinere.
Daca unul dintre frati nu are serviciu, mai poate fi obligat sa plateasca?
Lipsa unui loc de munca nu inseamna automat ca persoana este scutita de orice obligatie.
Conform articolului 527 din Codul civil, se iau in considerare nu doar veniturile existente, ci si bunurile persoanei, posibilitatile de a obtine venituri si celelalte obligatii ale sale.
De exemplu, situatia unui copil care nu poate munci din cauza unei boli grave este diferita de cea a unei persoane apte de munca, dar care nu are momentan un salariu.
Instanta stabileste contributia in functie de situatia reala a fiecaruia, nu doar dupa declaratia ca nu are bani.
Poate parintele sa ii dea in judecata pe copiii care refuza sa il ajute?
Da. Daca sunt indeplinite conditiile legale, parintele aflat in nevoie poate solicita instantei stabilirea unei pensii de intretinere.
In general, sunt utile documentele care dovedesc:
- Legatura de rudenie dintre parinte si copii.
- Veniturile parintelui, inclusiv pensia.
- Cheltuielile necesare traiului si tratamentelor medicale.
- Starea de sanatate si eventualele nevoi de ingrijire.
- Veniturile si posibilitatile materiale ale copiilor, in masura in care aceste informatii sunt disponibile.
In cadrul procesului pot fi administrate probe pentru stabilirea nevoilor parintelui si a mijloacelor celor obligati.
Cine stabileste cat trebuie sa plateasca fiecare copil
Daca membrii familiei nu ajung la o intelegere, instanta poate stabili obligatia de intretinere.
Nu exista o suma fixa pe care fiecare copil trebuie sa o achite automat.
Potrivit articolului 529 din Codul civil, intretinerea se stabileste in functie de nevoile celui care o solicita si de mijloacele persoanei obligate sa o plateasca.
De exemplu, un copil cu venituri mari poate avea o contributie mai mare decat un frate cu venituri reduse si cu alte persoane aflate legal in intretinerea sa.
De asemenea, instanta poate dispune plata unei pensii de intretinere in bani daca obligatia nu este indeplinita de bunavoie.
Daca ai ingrijit singur parintii, primesti automat o parte mai mare din mostenire?
Aici apare o confuzie frecventa in multe familii.
Faptul ca un copil si-a ingrijit parintii ani intregi nu ii ofera automat o cota succesorala mai mare decat celorlalti frati.
Drepturile la mostenire se stabilesc potrivit regulilor succesorale, testamentelor valabile si eventualelor acte juridice incheiate in timpul vietii.
In anumite situatii pot exista pretentii patrimoniale distincte legate de cheltuielile suportate, dar acestea trebuie analizate separat si dovedite.
Cu alte cuvinte, ingrijirea parintilor si impartirea mostenirii sunt doua probleme juridice diferite.
Ce faci daca fratii refuza orice discutie
Inainte de a ajunge in instanta, o solutie poate fi o discutie clara despre nevoile parintelui si despre cheltuielile lunare.
Este util sa existe o evidenta a medicamentelor, alimentelor, facturilor si celorlalte costuri necesare.
Fratii pot conveni voluntar asupra unor contributii financiare sau asupra unor modalitati concrete de ajutor.
Daca nu exista nicio intelegere, parintele indreptatit poate solicita sprijin juridic pentru stabilirea obligatiei de intretinere.
In cazul unei persoane varstnice dependente, merita verificata si posibilitatea de a primi servicii sociale prin autoritatile locale, in functie de evaluarea nevoilor si de conditiile legale.
Un lucru pe care fiecare familie ar trebui sa il stie
Un parinte care si-a crescut copiii nu ar trebui sa ajunga lipsit de cele necesare traiului atunci cand nu se mai poate intretine singur.
Dincolo de responsabilitatea morala, legislatia romaneasca prevede si obligatii concrete de intretinere, atunci cand sunt indeplinite conditiile stabilite de Codul civil.
Daca un singur copil suporta toate cheltuielile, iar ceilalti refuza sa ajute, exista cai legale care merita analizate. Nu este obligatoriu ca intreaga povara financiara sa ramana asupra unei singure persoane.
Nota editoriala: Material informativ bazat pe dispozitiile Codului civil privind obligatia de intretinere, in special articolele 516, 519, 521 si 524-530. Informatiile nu inlocuiesc consultanta juridica individuala. Articol redactat cu sprijinul inteligentei artificiale si verificat in raport cu textele legislative consultate.
Alte Stiri
