Lucrurile pe care nu ar trebui sa le dai niciodata din casa. In satele romanesti de altadata existau reguli nescrise despre lucrurile care puteau fi imprumutate vecinilor si cele care trebuiau pastrate in gospodarie. Batranii spuneau ca anumite obiecte si alimente poarta simbolic „sporul casei”, iar daca sunt date in momente nepotrivite, odata cu ele poate pleca si norocul.
Unele dintre aceste credinte s-au transmis din generatie in generatie si sunt respectate chiar si astazi. Sarea, painea, drojdia, focul sau matura sunt doar cateva dintre lucrurile in jurul carora s-au format numeroase superstitii.
Desigur, acestea sunt traditii populare, nu reguli care pot determina in mod real norocul sau bunastarea unei familii. Dar povestile din spatele lor spun multe despre felul in care stramosii nostri priveau casa si belsugul.
1. Sarea – nu se da din casa seara
Sarea era unul dintre cele mai importante lucruri din gospodariile de altadata. Nu era folosita doar la mancare, ci si pentru conservarea alimentelor, motiv pentru care avea o valoare aparte.
In credinta populara, sarea a ajuns sa simbolizeze stabilitatea si belsugul casei.
Batranii spuneau ca sarea nu trebuie data din casa dupa apusul soarelui, deoarece odata cu ea ar putea pleca sporul gospodariei.
Mai exista si credinta ca sarea varsata aduce cearta. De aici vine obiceiul unor oameni de a lua cateva fire de sare si de a le arunca simbolic peste umar.
2. Painea – simbolul belsugului
Painea avea un statut aproape sacru in gospodaria traditionala romaneasca.
Nu era aruncata, nu era pusa cu fata in jos si exista obiceiul de a face semnul crucii inainte de a taia o paine noua.
In unele zone se spunea ca ultima bucata de paine din casa nu trebuie data altcuiva.
Motivul era simbolic: casa trebuia sa pastreze intotdeauna macar putina paine, pentru ca masa familiei sa nu ramana niciodata goala.
Asta nu insemna ca oamenii nu ofereau paine celor nevoiasi. Dimpotriva, milostenia era considerata fapta buna. Superstitia se referea la ideea de a nu lasa gospodaria complet fara paine.
3. Drojdia sau maiaua – batranii spuneau ca poarta sporul casei
In trecut, cand painea era pregatita in casa, maiaua era pastrata cu mare grija de la o framantare la alta.
De aceea, in jurul ei s-au format numeroase credinte.
Se spunea ca maiaua sau drojdia nu trebuie date din casa seara, pentru ca odata cu ele poate pleca si sporul gospodariei.
Explicatia simbolica este usor de inteles: maiaua face aluatul sa creasca, iar aceasta „crestere” a fost asociata cu inmultirea bunurilor si prosperitatea familiei.
4. Focul din soba
Astazi pare o credinta ciudata, dar pentru oamenii de altadata focul din vatra reprezenta viata casei.
Focul incalzea familia, pregatea mancarea si proteja locuinta in timpul iernii.
In anumite zone exista credinta ca jarul sau carbunii aprinsi nu trebuie dati din gospodarie dupa lasarea intunericului.
Se spunea ca omul care da focul din casa poate da, simbolic, si norocul familiei.
In realitate, aceasta regula putea avea si o explicatie practica: transportarea jarului aprins intre gospodarii reprezenta un pericol real de incendiu.
5. Matura – nu o imprumuta oricui
Matura ocupa un loc surprinzator de important in superstitiile romanesti.
Fiind obiectul cu care se indeparta murdaria din casa, oamenii i-au atribuit in timp si rolul simbolic de a indeparta energiile rele.
Din acest motiv, unele traditii spun ca matura nu trebuie imprumutata dintr-o gospodarie in alta.
Batranii se temeau ca, odata cu ea, poate fi „maturat” si norocul casei.
O alta superstitie spune ca nu este bine sa maturi noaptea, deoarece astfel ai scoate sporul din gospodarie.
6. Acele si obiectele ascutite
Acele, cutitele si foarfecele au generat numeroase superstitii in diferite culturi.
In traditia populara, un obiect ascutit oferit direct unei persoane putea simboliza „taierea” relatiei dintre cei doi.
De aceea, exista si astazi obiceiul ca atunci cand cineva primeste cadou un cutit sa ofere in schimb o moneda simbolica.
In felul acesta, obiectul nu mai este considerat cadou, ci cumparat, iar superstitia spune ca relatia dintre cei doi nu va fi „taiata”.
7. Ultimii bani din portofel
Generozitatea era apreciata si in comunitatile traditionale, insa exista o regula simbolica: nu da ultimul ban din casa.
Batranii spuneau ca trebuie pastrata intotdeauna macar o moneda, pentru ca banii sa „traga alti bani”.
Din aceeasi categorie vine obiceiul de a nu pastra portofelul complet gol.
Unii oameni tin si astazi o moneda pe care nu o cheltuiesc niciodata, considerand-o simbol al sporului financiar.
8. Zaharul si faina, simboluri ale belsugului
Faina a fost dintotdeauna asociata cu painea si hrana familiei, iar zaharul cu dulceata si bunastarea.
In anumite traditii locale, oamenii evitau sa dea din casa asemenea alimente dupa apus, mai ales daca recipientele erau aproape goale.
Se considera important ca gospodaria sa nu ramana fara alimentele de baza.
In spatele superstitiei se poate observa si o regula gospodareasca foarte practica: intr-o perioada in care magazinele nu existau la fiecare colt, familia trebuia sa pastreze permanent o rezerva de hrana.
9. Oglinda – obiectul inconjurat de cele mai multe superstitii
Oglinda apare in numeroase credinte populare europene si romanesti.
Era considerata un obiect personal si misterios, iar spargerea ei a fost asociata cu ghinionul.
In unele traditii, oamenii evitau sa ofere oglinzi vechi din propria casa, mai ales daca acestea apartinusera familiei foarte mult timp.
Astazi stim ca o oglinda este pur si simplu un obiect, insa superstitia arata cat de puternica era simbolistica lucrurilor din gospodarie.
10. Nu da nimic din casa in prima zi a anului
Una dintre cele mai cunoscute superstitii spune ca in prima zi a anului nu este bine sa dai bani sau obiecte din casa.
Explicatia populara este simpla: asa cum incepi anul, asa il vei continua.
Daca in prima zi numai dai din gospodarie, batranii spuneau ca vei continua sa dai tot anul. In schimb, daca pastrezi casa „plina”, atragi belsugul.
Din acelasi motiv, multe familii se asigurau ca in noaptea dintre ani au paine, sare si bani in casa.
Ce nu se da din casa dupa apusul soarelui
Cele mai multe superstitii se refera tocmai la perioada de dupa apus.
Potrivit diferitelor traditii locale, oamenii evitau sa dea seara:
- sare;
- paine, mai ales daca era ultima din casa;
- maia sau drojdie;
- jar ori foc;
- bani, in anumite zile considerate importante;
- matura sau alte obiecte asociate simbolic gospodariei.
Nu toate aceste obiceiuri erau respectate in fiecare regiune. Folclorul romanesc difera foarte mult de la o zona la alta, iar aceeasi superstitie poate avea mai multe variante.
Ce spuneau batranii ca trebuie sa ai mereu in casa
In opozitie cu lucrurile care nu trebuiau date, existau cateva lucruri despre care se spunea ca nu trebuie sa lipseasca niciodata din gospodarie.
Painea, sarea si cativa bani erau cele mai importante.
Painea simboliza hrana, sarea – stabilitatea si protectia, iar banii – continuitatea sporului.
In unele familii exista chiar obiceiul ca aceste lucruri sa fie verificate inainte de sarbatorile importante sau inainte de intrarea in noul an.
De ce au aparut aceste superstitii
Multe dintre credintele pastrate de la bunici ascund, de fapt, reguli practice ale vietii de altadata.
Sarea si faina trebuiau economisite. Focul era periculos. Maiaua trebuia pastrata pentru urmatoarea paine. Banii erau greu de castigat, iar o gospodarie nu isi permitea sa ramana fara rezerve.
Cu timpul, regulile practice au primit explicatii simbolice, iar oamenii au inceput sa vorbeasca despre noroc, spor si belsug.
Indiferent daca mai credem sau nu in aceste superstitii, ele pastreaza o parte fascinanta din lumea bunicilor nostri: o lume in care painea nu se arunca, sarea era pretuita, focul era respectat, iar casa trebuia sa aiba intotdeauna ceva pus deoparte pentru ziua de maine.
Alte Stiri
