Fiica Elenei Lasconi, atac dur la adresa Patriarhului Daniel in contextul tensiunilor internationale privind Iranul
Oana Lasconi, fiica Elenei Lasconi – fosta vedeta Pro TV si actual primar al municipiului Campulung – a starnit un val de reactii in mediul online dupa ce a publicat o serie de mesaje critice referitoare la interventia Statelor Unite si a Israelului in Iran. Pozitiile exprimate public au vizat atat contextul geopolitic, cat si lideri religiosi, inclusiv pe Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane.
Mesaj controversat in spatiul public
Intr-o serie de postari distribuite pe Instagram, Oana Lasconi a condamnat actiunile militare si a sustinut ca moartea liderului suprem iranian reprezinta un asasinat. Aceasta a afirmat ca Ali Khamenei ar fi fost, in esenta, un lider religios comparabil cu Papa de la Vatican, nu un actor politic responsabil de politicile interne ale Iranului.
Fiica Elenei Lasconi, care se descrie public drept ”bolsevica, activista, scriitoare in devenire si veteran in industria jocurilor”, a formulat acuzatii extrem de dure la adresa Patriarhului Daniel. Intr-un mesaj public, aceasta a scris:
”Ali Khamenei era de un miliard de ori mai feminist si mai moral decat S…a ala de ”Prefericit Parinte” Daniel btw. I said what I said (Am spus ceea ce am spus)”
Declaratia a generat reactii intense in spatiul public, avand in vedere tonul si limbajul utilizat la adresa unei inalte fete bisericesti.
Referiri la statutul femeii in religie
In continuarea mesajelor sale, Oana Lasconi a facut o paralela intre modul in care este perceputa femeia in religia musulmana si in cea ortodoxa, sustinand ca anumite interpretari sunt incorecte sau scoase din context. Ea a afirmat:
”Intre timp, liderii ortodocsi: ”femeile sunt impure” (Coranul nu spune niciodata asta) si ”ar trebui sa se supuna sotilor” (sotii sunt protectori nu detinatori in Coran)”
Mesajele au fost publicate in completarea unei filmari care continea un discurs al lui Khamenei, potrivit relatarilor din mediul online.
Contextul situatiei femeilor din Iran
Afirmatiile vin intr-un context international tensionat, in care situatia drepturilor femeilor din Iran a fost intens dezbatuta la nivel global. Organisme internationale, inclusiv Comisia ONU pentru Statutul Femeii, au semnalat de-a lungul timpului incalcari frecvente ale drepturilor fundamentale.
Un moment definitoriu a avut loc in septembrie 2022, cand tanara Mahsa Amini, in varsta de 22 de ani, a fost arestata pentru purtarea ”necorespunzatoare a hijabului”. Potrivit informatiilor aparute la acea vreme, aceasta a fost agresata in timpul detentiei, a intrat in coma si a murit cateva zile mai tarziu. Moartea sa a declansat proteste masive in Iran, soldate cu sute de morti si zeci de mii de arestari. Amnesty International a descris represiunea drept ”o campanie de teroare”.
In acest cadru complex, declaratiile Oanei Lasconi au fost interpretate de unii drept o pozitionare ideologica ferma, iar de altii drept o minimalizare a realitatilor din Iran.
Episoade tensionate si in plan personal
Nu este pentru prima data cand Oana Lasconi provoaca dezbateri aprinse in spatiul public. In noiembrie 2023, aceasta si-a criticat propria mama dupa ce a dezvaluit ca a votat ”da” la referendumul pentru familie din 2018. La acel moment, Oana Lasconi s-a declarat ”dezgustata, dezamagita si socata” de optiunea exprimata de Elena Lasconi.
In acelasi context, ea a numit-o ”homofoba” pe mama sa, iar scandalul mediatic care a urmat a avut consecinte politice importante. Elena Lasconi a fost retrasa de pe lista USR pentru alegerile europarlamentare, la solicitarea presedintelui formatiunii de la acea vreme, Catalin Drula.
Ulterior, Oana Lasconi a revenit asupra declaratiilor si a precizat ca regreta modul in care a reactionat public. Relatia dintre cele doua a intrat intr-o etapa de reconciliere, iar un an mai tarziu, fiica si-a sustinut mama in campania electorala pentru alegerile prezidentiale.
Un nou val de controverse in spatiul public
Atacul la adresa Patriarhului Daniel si pozitionarea ferma privind situatia din Iran readuc in atentie relatia dintre discursul public, libertatea de exprimare si responsabilitatea sociala. Reactiile din mediul online continua sa curga, iar dezbaterea privind limitele exprimarii si respectul fata de institutiile religioase ramane deschisa.
Intr-un climat international marcat de tensiuni geopolitice, astfel de declaratii pot amplifica polarizarea opiniei publice, mai ales atunci cand implica lideri religiosi, teme sensibile precum drepturile femeilor si relatii diplomatice complexe.
Alte Stiri
