Ilie Bolojan, prima declaratie dupa ce Romania a intrat oficial in recesiune tehnica

Publicitate

Ilie Bolojan, reactie dupa intrarea Romaniei in recesiune tehnica: „Nu traversam o criza. Traversam o perioada de corectie economica necesara”

Premierul Romaniei, Ilie Bolojan, a reactionat vineri dupa ce Institutul National de Statistica (INS) a anuntat oficial ca economia Romaniei a intrat in recesiune tehnica, in urma scaderii produsului intern brut in ultimele doua trimestre consecutive. Seful Guvernului sustine ca situatia actuala nu reprezinta o criza economica propriu-zisa, ci efectul unei schimbari fundamentale de model economic.

Potrivit premierului, analiza evolutiei economice trebuie facuta prin raportare la anii 2024 si 2025, considerati parte a aceluiasi proces de tranzitie. In opinia sa, recesiunea tehnica este un efect anticipat al trecerii catre un model bazat pe investitii, productivitate, export si disciplina bugetara.

Schimbarea modelului economic si impactul asupra cresterii

Ilie Bolojan a explicat ca ajustarile din 2025 sunt rezultatul renuntarii la un model economic construit pe deficit si consum. „Cresterea economica a Romaniei in 2025 a fost de 0,6%, in conditiile schimbarii rapide, in numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am inceput trecerea de la un model bazat pe deficit si consum, aparent generator de prosperitate, dar in fapt distrugator, la un model bazat pe investitii, productivitate, export si disciplina bugetara.”

Premierul considera ca actuala contractie este temporara si necesara pentru stabilizarea economiei. „Recesiunea tehnica temporara face parte din costul anticipat si inevitabil al acestei tranzitii, care ne va duce, in final, la o economie solida, o crestere sanatoasa si prosperitate reala, pe baza a ceea ce producem, nu prin imprumuturi tot mai multe si tot mai scumpe.”

Dezechilibrele majore din 2024

Seful Executivului a atras atentia asupra dezechilibrelor bugetare si externe din 2024. „Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB si, totusi, o crestere economica reala modesta, sub 1%. In mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit sa genereze o crestere mult mai puternica. Acest lucru nu s-a intamplat.”

In plus, datele INS indica faptul ca Romania a traversat o perioada de recesiune tehnica si la inceputul anului 2024. „Mai mult, in prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnica, cu scaderi de -0,4% in primele doua trimestre ale anului.”

Publicitate

Premierul sustine ca fondurile publice au fost directionate in special catre consum si cheltuieli rigide. „Pentru ca o parte importanta a banilor cheltuiti in 2024 a fost orientata catre consum curent, cheltuieli rigide si compensarea unor presiuni sociale si inflationiste, nu catre dezvoltarea reala a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflatia ridicata a absorbit o parte importanta din acest impuls fiscal puternic.”

Concluzia sa este clara: „Cu alte cuvinte, in 2024 am cheltuit mult, dar am crescut putin. Parea ca situatia este favorabila, dar dezechilibrele economice se accentuau.”

Corectia fiscala din 2025 si stabilizarea economiei

In iulie 2025, Guvernul a inceput un proces de consolidare fiscala, prin reducerea deficitului bugetar. „Am realizat o corectie de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale si nemultumiri. As fi vrut sa existe o cale de a le evita.”

In mod teoretic, o astfel de ajustare ar fi trebuit sa incetineasca puternic economia, insa datele arata o evolutie stabila. „Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit sa genereze o franare accentuata a economiei. Totusi, datele arata ca, in 2025, cresterea economica ramane in jur de 0,6%.”

Premierul a comparat abordarile din cei doi ani: „In 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus si cu acumulare de dezechilibre interne si externe. In 2025 avem disciplina fiscala, dar o crestere similara, sustinuta de investitii reale si factori structurali.”

Mesaj ferm privind consolidarea fiscala

Ilie Bolojan a insistat ca problema fundamentala nu a fost lipsa fondurilor, ci modul in care acestea au fost utilizate. „Acest lucru arata ca problema fundamentala nu a fost lipsa banilor, ci modul in care au fost utilizati.”

In acelasi context, premierul a precizat: „Dar consolidarea fiscala nu este un scop in sine. Este o conditie esentiala pentru stabilitate, credibilitate si dezvoltare sustenabila.”

In final, mesajul sau este unul de clarificare si asumare a perioadei de ajustare: ”Aceasta tranzitie presupune, temporar, o perioada de contractie economica. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solida si mai competitiva. Nu traversam o criza. Traversam o perioada de corectie economica necesara pentru a avea o economie mai stabila si mai puternica, care sa aduca prosperitate pe termen lung.”

Guvernul sustine ca actuala recesiune tehnica reprezinta un pas temporar intr-un proces mai amplu de reforma economica, orientat catre stabilitate macroeconomica, investitii reale si crestere sustenabila.

Publicitate