Presedintele Romaniei ocupa cea mai inalta functie in statul roman iar puterile si rolul sau sunt definite prin Constitutie. Eventualele neclaritati ajung sa fie rezolvate de Curtea Constitutionala, cea care are cuvantul final si obligatoriu in materie.
Presedintele Romaniei are atributii extinse, dar bine echilibrate pentru a mentine stabilitatea politica si respectarea legii.
Pe scurt, presedintele este, printre altele: seful suprem al Armatei, este varful diplomatiei, al politicii externe a Romaniei in lume, numeste premierul (care trebuie validat de o majoritate parlamentara), poate ataca legi la CCR, este obligat sa promulge legile Parlamentului, poate organiza referendumuri consultative.
In acelasi timp, insa, articolul 61 din Constitutie este foarte clar in ceea ce priveste nivelul de reprezentativitate in discutia Parlament versus Presedinte. Astfel, la alineatul 1 se precizeaza foarte clar: „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman şi unica autoritate legiuitoare a ţarii.”
Ce spune Constitutia despre rolul presedintelui Romaniei
In Constitutia Romaniei, rolul presedintelui este definit la Titlul III – Autoritatile Publice, Capitolul II, articolul 80:
(1) Preşedintele Romaniei reprezinta statul roman şi este garantul independenţei naţionale, al unitaţii şi al integritaţii teritoriale a ţarii.
(2) Preşedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autoritaţilor publice. In acest scop, Preşedintele exercita funcţia de mediere intre puterile statului, precum şi intre stat şi societate.
Si atributiile presedintelui sunt prevazute foarte clar in Constitutie.
In Constitutie, de la Articolul 85 si pana la Articolul 94 sunt prevazute atributiile presedintelui. Acestea sunt impartite in doua mari categorii:
Ce atributii are presedintele Romaniei pe plan intern
Pe plan intern, principalele atributii ale presedintelui sunt:
Numirea Guvernului – Art 85 din Constitutie
Consultarea Guvernului – Art 86 din Constitutie
Participarea la şedinţele Guvernului – Art 87 din Constitutie
Mesaje – Art 88 din Constitutie
Dizolvarea Parlamentului – Art 89 din Constitutie
Referendumul – Art 90 din Constitutie
Unul dintre cele mai importante roluri ale presedintelui in politica interna este cea de numirea Guvernului. In cazul de fata se intelege, de fapt, prin „Guvern” – functia de premier, cel care isi formeaza echipa care va conduce Executivul Romaniei.
Dupa alegerile parlamentare, presedintele este cel care desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru.
In Constitutie se arata ca Presedintele „numeşte Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament”.
Desi presedintele numeste prim-ministrul pe care apoi Parlamentul il voteaza, seful statului nu are puterea de a-l revoca pe prim-ministru. In caz de remaniere guvernamentala, presedintele poate revoca si numi membri ai Guvernului, dar doar la propunerea prim-ministrului.
Un alt moment critic este cand functia de prim-ministru ramane vacanta sau cand premierul nu mai poate sa-si exercite atributiile. In aceasta situatie, presedintele desemneaza un prim-ministru interimar din randul membrilor Guvernului, pana la formarea unui nou cabinet.
Desi presedintele nu conduce direct Guvernul, are posibilitatea de a consulta membrii acestuia atunci cand apar probleme urgente sau de importanta majora pentru tara.
Constitutia ii ofera dreptul de a participa la sedintele Guvernului in situatii speciale – cand se discuta despre politica externa, apararea tarii sau ordinea publica.
Conform articolului 87 din Constitutie, alineatul 2, „Preşedintele Romaniei prezideaza şedinţele Guvernului la care participa.”
In plus, la cererea prim-ministrului, presedintele poate participa si la alte sedinte guvernamentale.
Articolul (87) din Constitutie care ii ofera seful statului aceasta putere vine in sprijinirea rolului sau de mediator intre diferitele puteri ale statului.
Presedintele are dreptul sa adreseze mesaje Parlamentului cu privire la cele mai importante probleme politice ale natiunii. Aceste mesaje vin pentru a atrage atentia asupra prioritatilor nationale si de a ghida dezbaterile parlamentare in directia dorita de presedinte.
Aceste mesaje pot veni si pentru a critica diferite aspecte ale vietii politice sau pentru a adresa diferite probleme.
Un alt rol al presedintelui este cel legat de promulgarea legilor. Presedintele Romaniei este cel care isi da „semnatura finala” pe legile adoptate de Parlament. Aceasta obligatie este, insa, mai degraba una onorifica.
Dupa ce Parlamentul adopta o lege, aceasta ajunge pe masa presedintelui, care are la dispozitie maximum 20 de zile pentru a o promulga. Inainte de promulgare, presedintele poate cere reexaminarea legii o singura data – avand astfel, aparent, un instrument de control suplimentar asupra activitatii parlamentare. Este important de retinut ca in Constitutie nu se prevede obligativitatea ca, odata intoarsa de catre presedinte la Parlament, legea sa fie modificata de catre deputati sau de senatori (dupa caz).
Presedintele o trimite inapoi iar Parlamentul o poate, la randul lui, trimite inapoi presedintiei fara a face vreo modificare pe lege. Cuvantul folosit in Constitutie este „reexaminare”, fara vreo trimitere la modificari obligatorii.
Returnarea legii de la Cotroceni la Parlament nu are atasata obligativitatea modificarii acelei legi. Astfel, la retrimiterea ei de catre Parlament presedintelui, el este obligat sa o promulge in forma trimisa de catre forul legislativ.
Presedintele se poate folosi insa faptul ca are „semnatura finala” pe legi si in sensul in care poate cere Curtii Constitutionale verificare acelei legi. Daca cererea de reexaminare (trimisa Parlamentului) sau de verificare a constitutionalitatii (trimisa CCR) este respinsa, presedintele este obligat sa promulge legea in 10 zile.
Presedintele Romaniei are puterea de a dizolva Parlamentul, dar doar in conditii bine stabilite. Daca, timp de 60 de zile, Parlamentul nu acorda votul de incredere pentru formarea Guvernului si respinge doua solicitari de investitura, presedintele poate, dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor de grup parlamentar, sa dizolve Parlamentul.
Totusi, aceasta putere nu poate fi exercitata oricand. Exista limite stricte: Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele sase luni ale mandatului prezidential sau in timpul unor stari exceptionale, precum mobilizarea, razboiul sau starea de urgenta.
Presedintele poate apela direct la vointa poporului prin intermediul unui referendum de tip consultativ, dupa ce se consulta intai cu Parlamentului. Aceasta masura este folosita pentru a da o greutate mai mare, democratica, solutionarii unor probleme de interes national. De exemplu, in 2009, presedintele Traian Basescu a cerut organizarea unui referendum pentru reducerea numarului de parlamentari la maximum 300 si trecererea Romaniei pe un sistem legislativ cu Parlament unicameral. Populatia a votat in favoarea acestor propuneri insa acele prevederi nu au fost puse in practica pana in ziua de azi. Referendumul consultativ si-a indeplinit menirea: a reflectat dorinta populatiei. Pentru a modifica insa ceva atat de important precum structura Parlamentului ar fi fost nevoie de un referendum de modificare a Constitutiei, nu doar de un „sondaj de opinie national” organizat de Cotroceni.
Ce atributii are presedintele Romaniei pe plan extern
In Constitutie, la Art 91, aliniatele 1-3 sunt precizate atributiile in domeniul politicii externe ale presedintelui:
„(1) Preşedintele incheie tratate internaţionale in numele Romaniei, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, intr-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se incheie, se aproba sau se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege.
(2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaza şi recheama reprezentanţii diplomatici ai Romaniei şi aproba infiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
(3) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe langa Preşedintele Romaniei”.
Pe langa politica interna, presedintele Romaniei joaca un rol crucial si pe scena internationala.
El este cel care incheie tratatele internationale in numele Romaniei, tratate care sunt negociate de Guvern si apoi supuse ratificarii Parlamentului. De asemenea, presedintele acrediteaza si recheama ambasadorii si consulii romani si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
De asemenea, diplomatii altor state sunt acreditati la presedintele Romaniei, subliniind astfel rolul sau de reprezentant al tarii pe plan extern.
In ceea ce priveste reprezentarea la nivelul UE, dupa o decizie similara din 2012, in 2014 Curtea Constitutionala, la sesizarea premierului de atunci, Victor Ponta, a decis, cu unanimitate de voturi, ca presedintele Romaniei este cel in masura sa reprezinte statul roman la Consiliul European al UE.
Art 92 din Constitutie clarifica pozitia presedintelui in ceea ce priveste domeniul apararii:
„(1) Preşedintele Romaniei este comandantul forţelor armate şi indeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea parţiala sau totala a forţelor armate. Numai in cazuri excepţionale, hotararea Preşedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentului, in cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) In caz de agresiune armata indreptata impotriva ţarii, Preşedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neintarziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
(4) In caz de mobilizare sau de razboi Parlamentul işi continua activitatea pe toata durata acestor stari, iar daca nu se afla in sesiune, se convoaca de drept in 24 de ore de la declararea lor”.
Astfel, unul dintre cele mai importante roluri ale presedintelui este legat de apararea nationala.
Presedintele Romaniei este comandantul suprem al fortelor armate si, in caz de necesitate, poate declara mobilizarea acestora.
Important de remarcat este faptul ca la alineatul 3 din Constitutie se subliniaza foarte clar calitatea de comandant suprem al Armatei, prin sintagma „aduce neintarziat la cunostinta Parlamentului”, deci presedintele nu este legat, constitutional, de pozitia Parlamentului in deciziile sale militare.
Daca lucrurile se complica la nivel national, el poate sa instituie starea de asediu sau starea de urgenta, fie in intreaga tara, fie in anumite regiuni. Totul se face respectand legea, iar masura trebuie aprobata de Parlament in cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
Daca Parlamentul nu este in sesiune, lucrurile nu se opresc aici. Intr-o astfel de situatie, acesta trebuie convocat de drept in cel mult 48 de ore si functioneaza pe toata durata starii de urgenta sau de asediu. Scopul acestor masuri exceptionale este de a asigura ordinea si securitatea publica in momente de tensiune maxima, iar presedintele joaca un rol central in coordonarea acestora.
Pe langa toate aceste responsabilitati majore, presedintele are si alte atributii, cum ar fi conferirea decoratiilor si titlurilor de onoare, acordarea gradelor militare superioare si numirea in functii publice.
De asemenea, presedintele poate acorda gratierea individuala.
Poate cel mai cunoscut exemplu de gratiere individuala este cel din 15 decembrie 2004, cand, aflat foarte aproape de finalul mandatului de presedinte al Romaniei, Ion Iliescu l-a gratiat pe Miron Cozma, fost lider sindicalist al minerilor, aflat in acel moment la inchisoare dupa ce a fost condamnat, printre altele, pentru „subminarea puterii de stat si alte infractiuni”. Gratierea a fost revocata doar o zi mai tarziu, pe 16 decembrie, in urma protestelor unei parti a mediului politic dar si a societatii civile. Cozma a fost insa eliberat cateva luni mai tarziu, in iunie 2005, dupa ce Curtea de Apel Bucuresti a anulat anularea gratierii.
Desi multe dintre aceste atributii sunt limitate prin Constitutie, rolul presedintelui este unul esential pentru ca statul sa functioneze si puterea sa fie impartita intre diferitele sale institutii.
Presedintele poate alege sa se implice activ in politica interna si sa fie un presedinte jucator. Poate sa isi exercite atributiile si sa fie mediator sau poate fi un presedinte care sa se concentreze mai mult pe reprezentarea Romaniei in politica externa.
Sfintii Constantin si Elena 2025. Sarbatoare mare in calendarul ortodox si catolic pe 21 mai.…
George Simion face contestatie impotriva rezultatelor alegerilor prezidentiale din 18 mai 2025 Liderul AUR, George…
Prim-vicepresedintele AUR, Marius Lulea, exclude inlocuirea lui George Simion din functia de presedinte al formatiunii,…
Un fake-news despre alegerile prezidentiale din Romania a facut ravagii pe TikTok. CNA a intervenit…
Ion Tiriac: „Legea mea este ca nu admit si nu dau a doua sansa la…
Ion Iliescu, mesaj surprinzator pentru Nicusor Dan, noul presedinte al Romaniei Ion Iliescu, primul presedinte…