Putin face o prima concesie fata de Trump:

Presedintele rus Vladimir Putin a facut prima concesie vizibila in fata liderului de la Casa Alba, Donald Trump. Cei doi s-au intalnit luna trecuta intr-o baza militara din Alaska, iar acum discutiile lor par sa fi avut primele efecte concrete. In contextul Reuniunii ONU de la New York, liderul de la Kremlin a venit cu o propunere surprinzatoare privind viitorul tratatului de dezarmare nucleara.

Propunerea lui Vladimir Putin catre Washington

Luni, Vladimir Putin i-a propus presedintelui Trump o prelungire cu un an a tratatului de dezarmare nucleara dintre Rusia si Statele Unite, acord care urmeaza sa expire in februarie 2026. Este o mutare ce ar putea schimba dinamica relatiilor dintre cele doua mari puteri.

„Rusia este pregatita, dupa 5 februarie 2026, sa continue sa respecte restricţiile cantitative centrale prevazute de Tratatul START”, a anunţat Putin intr-o reuniune televizata.

”Dupa aceea, pe baza unei analize a situaţiei, vom lua o decizie cu privire la menţinerea ulterioara a acestor restricţii voluntare”, a adaugat liderul rus.

”Credem ca aceasta masura nu va fi viabila decat daca Statele Unite acţioneaza in mod analog şi nu iau masuri care sa submineze sau sa incalce proporţia actuala a capacitaţilor de descurajare”, a precizat Putin.

Prima decizie a Moscovei „in favoarea pacii”

Desi aceasta propunere este prezentata drept o deschidere diplomatica, Vladimir Putin a refuzat sa dea curs cererii presedintelui Donald Trump privind o intalnire directa cu Volodimir Zelenski si demararea unor negocieri de pace pentru razboiul din Ucraina. In ciuda declaratiilor, Kremlinul ramane rezervat fata de discutiile care privesc finalizarea conflictului de la granitele Europei.

Este, totusi, pentru prima data cand Rusia face un pas vizibil „in favoarea pacii”, chiar daca decizia poate fi interpretata ca o tactica de imagine la nivel international.

Dezarmare nucleara sau perdea de fum?

Tratatul New START este ultimul acord de control al armamentului nuclear care mai leaga Washingtonul de Moscova si are o importanta uriasa pentru securitatea mondiala. Documentul limiteaza arsenalul nuclear ofensiv al fiecarei parti la maximum 1.550 de focoase strategice desfasurate si stabileste un mecanism riguros de verificare. Totusi, acest mecanism a fost suspendat acum doi ani, dupa ce Rusia si-a intrerupt participarea.

In context, trebuie reamintit ca Statele Unite s-au retras inca din 2019 dintr-un alt tratat major de dezarmare – INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty) – incheiat in 1987 cu Moscova. Acesta reglementa eliminarea armelor nucleare cu raza intermediara, dar a fost abandonat pe fondul acuzatiilor reciproce de incalcare a clauzelor.

Kremlinul respinge acuzatiile privind Estonia

Pe langa discutiile privind dezarmarea, Rusia a fost pusa sub presiune si la ONU. In cadrul unei sedinte a Consiliului de Securitate, Moscova a negat categoric ca avioanele sale ar fi incalcat intentionat spatiul aerian al Estoniei. Incidentul a generat noi tensiuni in cadrul NATO si a alimentat speculatiile despre intentiile reale ale Kremlinului.

Concluzie: intre pace si strategie politica

Mutarea lui Vladimir Putin de a propune prelungirea tratatului de dezarmare nucleara este interpretata de analisti ca o concesie tactica. Pe de o parte, Kremlinul transmite un mesaj de deschidere catre Washington, intr-un moment in care tensiunile globale sunt la cote ridicate. Pe de alta parte, lipsa unui pas concret spre negocieri de pace cu Ucraina ridica semne de intrebare cu privire la sinceritatea demersului.

In timp ce Donald Trump cauta sa obtina un acord mai amplu care sa includa si incetarea razboiului din Ucraina, Vladimir Putin joaca o carte dubla: una diplomatica, prin declaratiile televizate, si una strategica, menita sa conserve avantajele Rusiei pe scena internationala.