Un nou proces pentru reluarea turului doi al alegerilor prezidentiale a ajuns la ICCJ. Prima decizie a judecatorilor.

Cerere de anulare a hotararii CCR si reluarea turului doi al alegerilor prezidentiale din 2024. Reclamantii cer validarea lui Calin Georgescu ca presedinte

Procesul de anulare a Hotararii nr. 32 a Curtii Constitutionale si reluarea turului doi al alegerilor prezidentiale din 2024 a intrat pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ). Reclamantii solicita validarea lui Calin Georgescu in functia de presedinte al Romaniei, argumentand ca voturile exprimate in cadrul turului doi ar trebui sa fie recunoscute.

Reclamantii cer reluarea alegerilor si validarea lui Calin Georgescu

In data de miercuri, 9 aprilie 2024, a avut loc primul termen al procesului in care doua asociatii cer reluarea turului doi al alegerilor prezidentiale din 2024. In instanta au fost chemati toti membrii Curtii Constitutionale a Romaniei care au semnat Hotararea nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care s-a pus capat procesului electoral.

Asociatiile reclamante sunt Asociatia Culturala Cealalta Romanie, condusa de Vasile Botomei, si Asociatia Aparatorii Dreptei Credinte Calendarul Ortodox Iulian, reprezentata de Gabriel Ilasoaia. Acestea solicita instantei sa constate „nulitatea absoluta a Hotararii nr. 32 din 6 decembrie 2024, emisa de Curtea Constitutionala a Romaniei”, in urma sesizarii din oficiu.

Solicitarile specifice ale reclamantilor

De asemenea, asociatiile cer obligarea Curtii Constitutionale a Romaniei, in solidar cu judecatorii constitutionali, sa emita o erata prin care sa dispuna revocarea hotararii care a anulat turul doi al alegerilor prezidentiale. In plus, acestea solicita validarea lui Calin Georgescu in functia de presedinte al Romaniei, pe baza voturilor exprimate legal in turul II, centralizate la Biroul Electoral Central.

In subsidiar, reclamantii cer Curtii Constitutionale sa dispuna Parlamentului Romaniei organizarea procedurii de depunere a juramantului de catre presedintele ales, Calin Georgescu, conform reglementarilor constitutionale.

Istoricul procesului si recursul

Pe fond, cererea a fost respinsa de Curtea de Apel Iasi, care a motivat ca hotararile Curtii Constitutionale nu pot fi considerate acte administrative si nu pot fi supuse controlului judecatoresc. Reclamantii au formulat recurs, iar procesul s-a mutat la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Primul termen al recursului a avut loc pe 9 aprilie 2024, iar instanta a decis amanarea cazului. Urmatoarea infatisare este programata pentru 7 mai 2025.

Reclamantii: Vasile Botomei si Gabriel Ilasoaia

Vasile Botomei, unul dintre reclamanti, este mediator si detine un doctorat in drept. El a devenit cunoscut pentru mai multe procese deschise institutiilor statului. In 2022, publicatia Adevarul a relatat despre condamnarea sa pentru exercitarea fara drept a meseriei de avocat si faptul ca a infiintat un barou propriu, autoproclamandu-se decan. Celalalt reclamant, Gabriel Ilasoaia, este consilier administrativ al Mitropoliei Bisericii Ortodoxe pe stil vechi si a intrat recent intr-un conflict cu episcopul Sofronie, care il acuza de defaimare.

Anularea alegerilor de catre CCR: Motivele invocate

Curtea Constitutionala a Romaniei a decis anularea alegerilor prezidentiale din 2024 pe baza unei hotarari adoptate de judecatorii constitutionali, care s-au fundamentat pe note desecretizate din sedinta CSAT din 28 noiembrie 2024.

CCR a motivat anularea alegerilor prin faptul ca „procesul electoral privind alegerea presedintelui Romaniei a fost viciat pe toata durata desfasurarii lui” si a fost marcat de multiple neregularitati si incalcari ale legislatiei electorale, care au afectat caracterul corect si liber al votului. Aceste nereguli au afectat, de asemenea, transparenta campaniei electorale si egalitatea de sanse a candidatilor.

Decizia de reluare a procesului electoral a fost luata intr-un moment in care scrutinele in diaspora incepusera deja, iar peste 15.000 de persoane votasera deja in turul doi al alegerilor. „Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esentiale ale alegerilor democratice”, a concluzionat CCR.