Traditii si Obiceiuri romanesti! Ce este interzis sa faci in Saptamana Patimilor

Saptamana Mare: Semnificatie si Traditii in Perioada Patimilor

Saptamana Mare, cunoscuta si sub numele de Saptamana Patimilor, reprezinta ultima faza a Postului Pastelui si un moment deosebit in traditia ortodoxa. Aceasta perioada sacrala este dedicata comemorarii ultimelor zile din viata pamanteasca a lui Iisus Hristos, incepand cu Intrarea Domnului in Ierusalim si culminand cu Rastignirea si Invierea Sa. Fiecare zi din Saptamana Mare are o semnificatie aparte, iar credinciosii ortodocsi participa la slujbele speciale numite Denii, care evoca evenimentele dramatice din ultimele momente ale vietii Mantuitorului.

Lunea Mare

Lunea Mare este marcata de traditii care amintesc de evenimentele biblice. In aceasta zi, este pomenit Iosif cel Preafrumos, vandut de fratii sai in Egipt, iar istoria sa este vazuta ca o prefigurare a tradarii lui Iisus de catre Iuda. Un alt obicei specific acestei zile este evitarea consumului de urzici sau al mancarurilor cu otet, pentru a respecta traditia ca Mantuitorul a fost batut cu urzici si ca i-au fost umezite buzele cu otet in loc de apa.

Martea Mare

Martea Mare este ultima zi in care este permisa curatenia in case. Se spune ca vopsirea peretilor in aceasta saptamana aduce boli si ghinion, iar gospodinele sunt sfatuite sa se abtina de la acest lucru.

Miercurea Mare

Miercurea Mare este o zi de post si rugaciune. Crestinii ortodocsi se pregatesc spiritual pentru Paste, iar in biserica au loc slujbe speciale. Traditia recomanda spovedania si rugaciunea, iar ziua este dedicata curatarii sufletesti.

Joia Mare

Joia Mare este o zi cu semnificatie profunda, comemorand patru evenimente cheie din viata Mantuitorului: spalarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taina, rugaciunea din Gradina Ghetsimani si inceputul suferintelor lui Hristos. Un obicei important din aceasta zi este vopsirea oualor rosii, simbol al sangelui lui Hristos si al vietii vesnice. In plus, credinciosii participa la Denia celor 12 Evanghelii, iar in gospodarii sunt interzise anumite activitati, precum spalatul rufelor sau cusutul, pentru a evita ghinionul. Exista si traditia aprinderii focurilor pentru morti, ca semn de respect fata de sufletele celor adormiti.

Vinerea Mare

Vinerea Mare este ziua de doliu si reculegere, dedicata comemorarii Rastignirii lui Iisus. In aceasta zi, credinciosii se abtin de la orice munca fizica si se dedica rugaciunii. Este o zi de post aspru, iar traditia recomanda post negru pana la slujba Prohodului. Se evita mancarea si bautura, iar in multe locuri nu se sacrifica animale pentru Paste. O superstitie populara spune ca daca ploua in Vinerea Mare, anul va fi roditor. Totodata, unii cred ca cei care se scufunda de trei ori in apa rece vor fi feriti de boli pe parcursul anului.

Reguli pentru spalatul rufelor in Saptamana Mare

In Saptamana Mare, spalatul rufelor este guvernat de traditii si superstitii. In primele zile ale saptamanii, curatenia este permisa, dar incepand cu Miercurea Mare, spalatul este evitat pana dupa Inviere. Joia Mare si Vinerea Mare sunt zile de doliu, iar spalatul rufelor este strict interzis. Aceste obiceiuri reflecta un respect profund fata de semnificatia spirituala a saptamanii si pregatirea pentru Inviere.

Alte obiceiuri importante

In afara de interdictiile legate de curatenie si spalatul rufelor, Saptamana Mare aduce si alte traditii importante. De exemplu, in Joia Mare se vopsesc ouale rosii, iar in Sambata Mare se prepara cozonaci si pasca. In fiecare zi, credinciosii sunt indemnati sa participe la slujbele Deniei si sa se pregateasca pentru slujba de Inviere, care reprezinta punctul culminant al Saptamanii Patimilor.

Prin respectarea acestor traditii si obiceiuri, credinciosii isi indreapta gandurile si actiunile catre semnificatia profunda a acestei perioade sacre, pregatindu-se sufleteste pentru a primi cu bucurie mesajul Invierii. Astfel, ei isi reafirma legatura spirituala cu Hristos si celebreaza miraculosul dar al vietii vesnice promis prin sacrificiul Sau.