Sarbatoarea Sfantului Andrei are loc anual, pe 30 noiembrie, fiind o zi speciala marcata de traditii stravechi, cu radacini adanci in cultura romaneasca.
Aceasta celebrare imbina elemente crestine cu ritualuri populare, iar unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este punerea graului la incoltit in ajunul sarbatorii. Iata de ce acest ritual are o semnificatie aparte.
Potrivit traditiei, graul se pune la incoltit in seara de 29 noiembrie, inainte de Sfantul Andrei. Obiceiul, cu origini precrestine, reflecta legatura profunda dintre om si natura, marcand inceputul unui nou ciclu agricol. Graul simbolizeaza renasterea, continuitatea vietii si speranta intr-un an rodnic.
Procesul este simplu, dar plin de semnificatie: graul este asezat pe un strat subtire de pamant sau vata, intr-un vas mic, cum ar fi o farfurie sau un ghiveci. Acesta este udat cu grija si plasat intr-un loc cald si luminos, pentru a stimula germinarea. In unele regiuni, oamenii rostesc rugaciuni sau urari de belsug in timp ce pregatesc graul, intensificand astfel caracterul simbolic al gestului.
Graul pus la incoltit este ingrijit cu atentie pana in seara de Craciun. In functie de cat de des si de viguros creste, se crede ca acest lucru prevesteste norocul si belsugul gospodarului in anul care vine. De obicei, vasul cu graul incoltit este asezat pe masa festiva atat de Craciun, cat si de Revelion, fiind considerat un simbol al prosperitatii.
Graul care creste des si verde este vazut ca un semn de sanatate, belsug si realizari in anul ce urmeaza. In schimb, daca acesta creste rar sau se ofileste, traditia sugereaza ca anul poate fi unul mai dificil. In astfel de situatii, unii oameni recurg la rugaciuni suplimentare, in speranta de a atrage energii pozitive.
Dupa Anul Nou, graul incoltit este adesea aruncat pe campuri sau in gradini, pentru a binecuvanta viitoarele recolte si a inchide simbolic ciclul ritualic.
Punerea graului la incoltit de Sfantul Andrei este mai mult decat un simplu ritual agrar. Este o expresie a sperantei, un gest de conectare cu natura si un prilej de introspectie. Aceasta traditie continua sa fie un simbol al norocului si al bunastarii pentru romanii de pretutindeni.
Ajunul Sfantului Andrei este cunoscut si ca „noaptea strigoilor” in folclorul romanesc. Se crede ca in aceasta noapte, granita dintre lumea celor vii si cea a spiritelor se subtiaza, permitand strigoilor si altor fiinte malefice sa colinde pamantul. Pentru a se proteja de aceste forte, oamenii folosesc usturoiul, considerat un puternic aparator. Usturoiul este frecat pe usi, ferestre si porti, creand un scut impotriva spiritelor rele.
Un alt obicei este aprinderea unei lumanari intr-o coliba improvizata sau la fereastra pentru a alunga intunericul si a proteja casa de influente malefice. In unele sate, oamenii insemneaza cruci cu usturoi pe coarnele vitelor, crezand ca si acestea sunt vulnerabile atacurilor strigoilor.
Ajunul Sfantului Andrei vine cu numeroase alte superstitii. Una dintre acestea este legata de vreme. Se spune ca daca in noaptea de Sfantul Andrei cerul este senin si stelele sunt stralucitoare, iarna va fi blanda. Daca in schimb ploua sau ninge, urmeaza o iarna grea.
Ion Tiriac: „Legea mea este ca nu admit si nu dau a doua sansa la…
Ion Iliescu, mesaj surprinzator pentru Nicusor Dan, noul presedinte al Romaniei Ion Iliescu, primul presedinte…
George Simion si Calin Georgescu indeamna sustinatorii sa lupte pentru dreptate Cu putin timp in…
Un gest aparent banal al noului presedinte a devenit viral in doar cateva ore. Cum…
Votantii lui George Simion Propaga Mesaje de Ura si Dezbinare dupa Victoria lui Nicusor Dan…
George Simion surprins pe Aeroportul Otopeni inainte de ora 6 dimineata, alaturi de Vasile Puscas…