Martea Alba din Saptamana Luminata – Traditii, obiceiuri si superstitii

Martea din Saptamana Luminata (prima saptamana dupa Paste) poarta numele de Martea Alba. Este o zi nelucratoare, in care nu se spala, nu se calca si nu se face curatenie. Femeile de la tara dau de pomana in aceasta zi pasca ramasa de la Paste si vin rosu.

Tot in Martea Alba are loc uscarea si sfaramarea Sfantului Agnet (painea de impartasanie), sfintit in cadrul Liturghiei Sfantului Vasile din Sfanta si Marea Joi, din Saptamana Patimilor. Al doilea Agnet este uscat si sfaramat dupa o randuiala speciala. Dupa ce este sfaramat, este asezat intr-un chivot pe Sfanta Masa din Altar. Acest Agnet este folosit de-a lungul intregului an pentru impartasirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserica din motive bine intemeiate.

Traditii, obiceiuri si superstitii in a treia zi de Paste

1. Zi nelucratoare: Nu se spala, nu se calca si nu se face curat.
2. Femeile dau de pomana: Pasca si vinul rosu se ofera celor nevoiasi in zonele rurale.
3. Ritualul Sfantului Agnet: Este uscat, sfaramat si pastrat pentru impartasirea celor bolnavi pe tot parcursul anului.
4. Fara metanii: Credinciosii nu fac metanii in biserica in aceasta zi si pana la Rusalii.
5. Fara parastase: Nu se tin parastase in Martea Alba si in restul Saptamanii Luminate.
6. Psaltirea nu se citeste: Preotii nu citesc Psaltirea in aceasta perioada.
7. Slujbe speciale de inmormantare: Se oficiaza dupa o randuiala aparte, cu cantari ale Invierii.
8. Salutul pascal: Intre prima zi de Paste si Inalarea Domnului se canta „Axionul Pastilor – Ingerul a strigat” si se foloseste salutul: „Hristos a inviat!” – „Adevarat a inviat!”

Martea Alba – Ce este bine sa faci cu firimiturile ramase de la masa de Paste

Martea Alba mai este cunoscuta si ca Martea Dracului, o zi pentru pomenirea atat a celor vii, cat si a celor morti, dar si sub numele de Matcalaul, marcand ritualuri de infratire intre copii.

In aceasta zi, copiii de pana la 14 ani se duc la un pom inflorit pentru a se infrati. Sub pom se asaza oua rosii si sare. Se pregatesc bucate traditionale precum mamaliga, omleta si carnati, care se servesc la finalul ritualului.

O alta superstitie spune ca firimiturile ramase de la masa de Paste trebuie pastrate si ingropate. Din ele, se spune ca va rasari o planta numita „cucoana” sau „marunca”. Aceasta se piseaza si se pune in bautura, ca leac pentru femeile care isi doresc copii.