Inaltarea Sfintei Cruci – traditii, obiceiuri si semnificatii ale sarbatorii din 14 septembrie

Inaltarea Sfintei Cruci, una dintre cele mai vechi sarbatori crestine, este praznuita anual la 14 septembrie si se deosebeste prin faptul ca este singura zi din calendar marcata de post aspru si rugaciune. Aceasta apare atat in calendarul bizantin (ortodox si greco-catolic), cat si in cel latin, amintind de Patimile si moartea Mantuitorului pe Golgota. Crucea devine astfel simbolul biruintei asupra pacatului si mortii.

Traditii si obiceiuri de Ziua Crucii

In popor, sarbatoarea mai este cunoscuta si sub numele de Ziua Crucii, fiind considerata hotarul dintre vara si toamna. Conform traditiei, in aceasta zi „pamantul se inchide”, adica ia cu sine insectele, reptilele si plantele lasate la lumina inca din primavara.

Specialistii in etnografie de la Muzeul Dunarii de Jos din Calarasi amintesc o credinta populara aparte: „Se spune ca in aceasta zi serpii, inainte de a se retrage in ascunzatori, se aduna, se incolacesc si produc o piatra nestemata cu puteri miraculoase, folosita pentru vindecarea bolilor.”

Obiceiuri respectate in gospodarii

• Sfintirea viilor si butoaielor de vin – Preotul binecuvanteaza recolta pentru ca gospodarii sa aiba parte si in viitor de rod bogat.
• Strugurii lui Dumnezeu – Strugurii din ultima tufa de vie nu se culeg, fiind lasati ca ofranda pentru pasarile cerului.
• Focurile podgorenilor – In serile culesului, oamenii aprind focuri din vita uscata si petrec cu mancare, muzica si voie buna.
• Plante sfintite – Busuiocul, menta, maghiranul si cimbrul aduse la biserica sunt considerate plante de leac, care protejeaza credinciosii si animalele din gospodarie.
• Monede si cruciulite binecuvantate – Pastrate in portofel, aduc belsug, spor si protectie in casa si in munca.

Interdictii si randuieli de post

Traditia spune ca pe 14 septembrie nu este bine sa se manance usturoi, nuci, prune si peste. Se recomanda post aspru sau chiar post negru, pentru curatirea sufletului si a trupului.

Totodata, nu este voie sa se lucreze in gospodarie, pentru a nu atrage primejdii si necazuri asupra casei si familiei.