Dumnezeu lucreaza prin oameni. Doi parinti au sperat la un miracol

Doi parinti au trait cele mai groaznice momente din viata lor dupa ce copilul lor in varsta de doar 3 ani s-a inecat in timp ce manca o bomboana. Acestia au apelat imediat numarul 112 si au sperat la un miracol care sa-l salveze pe micut, iar rugaciunile aveau sa le fie ascultate.

– Alo! Pompierii suntem! Ce problema aveti?

Intr-o asemenea situatie de criza, timpul era scurt, iar echipajul de urgenta nu ar fi ajuns in timp util. Viata micutului depindea de barbatul de langa el, iar deciziile care erau luate in acel moment aveau sa-i decida soarta.

Ingerul pazitor al copilului a facut ca fix in acel moment in camera dispeceratului sa intre un paramedic tocmai intors de la o interventie. A auzit discutia telefonica din intamplare, iar primul sau instinct a fost sa intervina si sa dea indicatiile care aveau sa salveze viata baietelului, scrie BZI.ro.

Omul de la celalat capat al firului era panicat, teama pentru soarta persoanei apropiate sale care era tot mai aproape de moarte cu fiecare secunda care trecea. Deoarece nu avea cunostinte in ceea ce priveste acordarea primului ajutor, singura speranta a sa era sosirea ambulantei, care insa era mult prea departe in acel moment de groaza.

Adrian, insa, era constient ca actiunile din urmatoarele minute vor decide soarta copilului, asa ca fara sa stea pe ganduri a inceput sa-i explice omului pas cu pas cum sa-i salveze viata. In timp ce paramedicul vorbea, omul care a sunat la 112 transmitea informatiile unei alte persoane aflate langa copil.

– O sa va rog frumos sa-l luati in brate si sa-l puneti pe bratul stang cu fata in jos, astfel incat palma mainii stangi sa-i sprijine barbia copilului! Ati inteles?

Dupa ce aceste manevre au fost indeplinite cu succes, au urmat alte instructiuni:

– Acum, incercati sa-i aplicati copilului 5 lovituri cu podul palmei, intre omoplati, de jos in sus! Ati inteles? Trebuie sa-l loviti de jos in sus intre umeri!

Zis si facut, dar niciun efort nu parea ca da rezultate. Chiar daca indicatiile primite telefonic erau foarte detaliate, baiatul nu parea sa-si recapete suflul. Ingrozit, barbatul care se afla langa el a cerut din nou ajutorul paramedicului, care a dat dovada de un calm iesit din comun. Fara sa-si schimbe tonul vocii, care probabil ar fi creat spaima in jurul sau, a sugerat ca manerva de prim-ajutor executata anterior sa fie repetata.

– Concentrati-va, va rog! Haideti sa mai incercam o data! Loviti-l pe copil in aceeasi pozitie! Ma auziti?, a rostit acesta.

Dupa ce ultima lovitura pe spatele micutului a fost aplicata, de data aceasta cu mai multa disperare ca niciodata, un plans ragusit s-a auzit prin receptorul telefonului. Baietelul respira din nou si era in afara oricarui risc!

– Respira! Respira! Si-a revenit!, a strigat barbatul cu ultimele puteri.

Cea care l-a tinut in brate pe micut in tot acesta timp a fost chiar mama sa, care vedea fara putere cum viata se scurge din el cu fiecare secunda. Ingrozita, a respectat intocmai indicatiile primite din partea sotului sau, iar in cele din urma puiul sau si-a revenit in fire.

Iata un exemplu care ar trebui sa ne faca sa realizam cat de importante sunt cursurile de prim ajutor. Din pacate, asemenea incidente se intampla in fiecare zi, insa nu toate au acelasi final fericit. Paramedicul Adrian ar trebui laudat pentru controlul de sine iesit din comun, care este esential in aceste momente, insa nici puterea celor doi parinti de a actiona in ciuda groazei pe care o simteau nu poate fi ignorata.