Ce se intampla cu reluarea alegerior prezidentiale. Inalta Curte a decis

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a respins, miercuri, contestatia formulata de partidul AUR impotriva hotararii Curtii Constitutionale privind anularea intregului proces electoral al alegerilor prezidentiale.

Motivul respingerii contestatiei lui Simion este ca instantele judecatoresti nu au competenta sa anuleze o decizie a Curtii Constitutionale.

„Admite exceptia necompetentei generale a instantelor judecatoresti, invocata din oficiu. Respinge contestatia in anulare formulata de contestatorul Simion George Nicolae impotriva Hotararii nr. 32 din data de 6 decembrie 2024 pronuntate de Curtea Constitutionala, privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea presedintelui Romaniei din anul 2024, ca inadmisibila. Definitiva”, se arata in hotararea instantei.

In sesizarea depusa la Inalta Curte, presedintele AUR, George Simion, arata ca decizia luata de judecatorii constitutionali in data de 6 decembrie este „un precedent extrem de periculos, intrucat incalca articolul 2 din Constitutie, care prevede ca „suveranitatea nationala apartine poporului roman si se exercita prin reprezentantii sai alesi”, repetabila ori de cate ori puterea se vrea stabila la putere, deci ne-inlocuibila prin alegeri, iar pe de alta parte, este o motivatie foarte serioasa pentru ca poporul sa isi piarda increderea in democratie, alegeri si statul de drept”.

De asemenea, liderul AUR mentioneaza ca aceiasi judecatori de la CCR au decis, pe 2 decembrie, validarea primului tur al alegerilor prezidentiale.

„Decizia CCR a anulat in totalitate procesul electoral. Nu doar turul I de scrutin a fost anulat, ci intregul proces electoral. Trebuie acum ca totul sa fie luat de la capat – minus, foarte probabil, candidatii care vor fi invalidati pe parcurs pe motiv de note informative de la serviciile secrete. Se observa din motivarea deciziei CCR de vineri ca singurele ‘probe’ pe care s-a bazat decizia de anulare a intregului proces electoral sunt notele informative de la SRI, SIE si Ministerul de Interne, asa-zis desecretizate de CSAT. Nu exista niciun motiv in acest moment, rational sau emotional, sa credem ca acest precedent nu va fi devenit un tipar de actiune statala in viitoarele alegeri. (…) A veghea asupra procesului electoral nu inseamna a-l anula, ci a nu permite ca evenimente sau fapte administrative ori electorale sa il impiedice sau sa il deturneze de la parcursul normal. Aceasta atributie de a veghea se exercita in timpul, iar nu dupa alegeri”, se mai arata in contestatia depusa la ICCJ