Ce se face pana de Boboteaza ca sa iti mearga bine tot anul

Prima saptamana a anului incepe cu sarbatoarea Sfantului Vasile si se termina cu Boboteaza si sarbatoarea Sfantului Ion.

Incepand cu 3 ianuarie pana pe 5 ianuarie este perioada umblatului cu crucea. Parintele, insotit de cantorul care poarta o galetusa cu apa sfintita si busuioc, umbla pe la locuinte cu Iordanul.

O superstitie veche spune ca pe 4 si 5 ianuarie, copiii trebuie sa inconjoare gospodaria cu o lumanare aprinsa pentru ca familia sa fie ocrotita de necazuri in acest an.

Superstitia mai spune si ca aceasta lumanare trebuie sa fie pastrata in casa, pentru a fi reaprinsa in caz de pericole mari.

De asemenea, in Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se spune ca se deschid cerurile. In unele zone, copiii pleaca la colindat cu Chiraleisa, purtand clopotei si talangi, alaturi de vasc, brad si busuioc la caciuli. Ei le canta gospodarilor hiraleisa/Spic de grau/Pana-n brau/Oi lanoase/Vaci laptoase/Secara/Cat scara/Spicul/Cat voinicul’.

Superstitia spune ca e bine sa arunci boabe de porumb inaintea preotului cand vine cu Iordanul ca sa-ti oua gainile, iar cand pleaca sa maturi dupa el ca sa nu ai purici peste vara. O alta traditie spune sa nu arunci gunoiul de Boboteaza, ca sa nu iti arunci norocul.

De altfel, sunt mai multe superstitii de Boboteaza. In aceasta zi, exista superstitia ca daca fetele se duc la rau inainte de ivirea zorilor, se baga in apa si pun apa in cap de noua ori, descantand:

„Apa curgatoare/Fa-ma iubitoare/Tinerii sa ma iubeasca/Batranii sa ma cinsteasca”, vor avea noroc la petitori. Se mai crede ca cei ce vor vedea un cal alb in aceasta zi, vor fi plini de noroc tot anul.

Daca o fata nemaritata vede un cal alb de Boboteaza, sigur se va casatori in acel an.

Traditii, obiceiuri si superstitii de Boboteaza

1. Cel mai celebru obicei de Boboteaza este, fara indoiala, intrecerea tinerilor pentru crucea sfintita, ce a fost aruncata in prealabil in apele reci ale unei ape. Conform traditiei, cel care va recupera crucea va fi ocrotit tot anul de rele si va avea parte de prosperitate si succes in toate.

2. Un alt obicei, specific regiunii de nord a tarii este „Iordanitul femeilor”. Inspirat din episodul biblic al botezului lui Iisus in apa Iordanului, traditia romaneasca spune ca un grup de femei se aduna intr-o casa unde iau masa si apoi joaca toata noaptea. In zorii zilei, ele colindau strazile amenintand barbatii pe care ii intalneau, ca ii vor arunca in apa.

3. O traditie similara cu „Iordanitul femeilor” este si cea de integrare a proaspetelor neveste in comunitatea femeilor casatorite. Tinerele erau udate cu apa din fantana sau din rau, recreand simbolic aceeasi secventa mitica a botezului lui Iisus.

4. Simbolistica sarbatori este foarte ofertanta, iar superstitiile sunt pe masura. In Ajunul Boboteazei, fetele care vor sa se marite isi vor lega un fir rosu de matase de inelar, alaturi de o crenguta de busuioc sfintita. Traditia spune ca fetele isi vor visa ursitul in seara de Ajun al Bobotezei.

5. In constiinta traditionala, se crede ca femeile care sufera de sterlitate se pot vindeca daca beau agheasma. Batranii spun ca apa sfintita are puteri tamaduitoare.

6. Agheasma va fi bauta de credinciosi ortodocsi timp de 8 zile consecutive. Se spune ca cei care cred in puterile ei tamaduitoare se vor vindeca de boli si vor fi ocrotiti de maladii in noul an.

7. Masa imbelsugata este o alta trasatura a zilei de Boboteaza. Conform obiceiului, gospodinele vor pregati 12 feluri de mancare. Fiertura de prune, borsul de peste, pestele prajit, placintele de post umplute cu tocatura de varza acra si placintele cu mac sunt doar cateva din preparatele traditionale ce vor fi pe mesele romanilor in ziua de Boboteaza.

8. In Bucovina, pe 6 ianuarie, traditia spune ca spiritele rele vor fi alungate prin foc si fum. In cadrul unui obicei denumit „Ardeasca”, romanii aprind focuri in jurul casei pentru a alunga spiritele rele. Focul va fi facut cu vreascuri adunate de feciori cu o zi inainte.

9. Un ritual mai putin cunoscut pentru aceasta perioada este colindatul. In special in satele traditionale bucovinene, se colinda casele oamenilor cu cantarea intitulata ”Aghios, Aghios”. Un alt cantec specific sarbatorii este „Chiraleisa”. Originea colindului este in civilizatia greaca, unde „Kyrie Eleison” inseamna „Doamne miluieste”.

10. Boboteaza are un loc foarte bine stabilit in traditia crestin-ortodoxa romaneasca. Importanta ei s-a tradus si intr-un proverb foarte uzual chiar si in lumea laica. Celebrul „ger al Bobotezei” a ramas impamantenit in spatiul romanesc, ca un mod de a descrie o zi foarte friguroasa.