Cand se face botezul nou-nascutului. La ce varsta trebuie crestinat

In Biserica Ortodoxa, Botezul este una dintre cele 7 Taine Sfinte, alaturi de Mirungerea, Privegherea, Spovedania, Sfintirea, Euharistia si Ungerea cu untdelemnul. Botezul este taina prin care o persoana devine membru al Bisericii si al trupului lui Hristos. El se savarseste prin scufundarea pruncului in apa, in numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh.

Botezul este prima taina fundamentala a Bisericii Ortodoxe, prin care fiecare credincios devine membru al trupului tainic al lui Hristos. Potrivit invataturilor Bisericii, aceasta taina se savarseste la 40 de zile dupa nastere, deci inca din pruncie. In timp, practica botezarii pruncilor a creat anumite rezerve in randul celor care nu au credinta, unele confesiuni crestine amanand botezul pana la adolescenta sau maturitate, moment in care fiecare poate marturisi liber dorinta de a fi botezat.

Cine savarseste Botezul, cind se savarseste si in ce loc anume?

Botezul se savarseste numai de preot si de episcop, la cel putin opt zile dupa nastere si pana la 40 de zile, daca pruncul este sanatos; iar daca este bolnav, imediat. Slujba Botezului se face numai in biserica, anume in pridvor, in pronaos sau intr’o incapere anume randuita din curtea bisericii. Numai in cazuri cu totul speciale, cind pruncul este amenintat sa moara, preotul il poate boteza acasa, la spital sau oriunde ar fi.

EXPLICATIA PRACTICA A SLUJBEI BOTEZULUI

Partile principale ale Sfantului Botez. Prima parte din slujba Sfantului Botez o formeaza lepadarile de satana sau exorcismele care sunt rugaciuni de alungare a duhurilor necurate. Sfintirea copilului prin Botez se face dupa ce din sufletul sau a fost alungata orice lucrare necurata, pentru ca in el sa se salasluiasca Duhul Sfant.

Nasul rosteste de trei ori, in numele copilului: „ma lepad de satana si de toate lucrurile lui…”, stand cu fata catre apus, ceea ce simbolizeaza impotrivirea sa fata de lucrarile celui rau. Lepadarea de satana si de toate lucrurile lui trebuie sa se regaseasca in modul cel mai real si in viata nasilor, pentru ca fagaduinta lor sa nu fie doar o declaratie verbala.

Unirea cu Hristos si rostirea Crezului se fac apoi intorsi cu fata spre Rasarit, pentru ca Hristos este „Rasaritul cel de Sus”. Unirea cu Hristos se marturiseste prin rostirea Crezului, care trebuie rostit pe de rost de nasi, de parinti si de ceilalti participanti.

A doua parte a Botezului o formeaza sfintirea apei si turnarea untdelemnului sfintit, de trei ori, in cristelnita. Apa si cristelnita semnifica mormantul in care a fost ingropat Mantuitorul si locul de unde a inviat, iar uleiul binecuvantat, numit „untdelemnul bucuriei” – cu care este uns pruncul inainte de afundare – arata ca prin increstinare pruncul devine „uns al Domnului”.

A treia si cea mai insemnata parte a Botezului o formeaza afundarea intreita in apa si rostirea de catre preot a cuvintelor: „Se boteaza robul/roaba lui Dumnezeu (…) in Numele Tatalui – Amin, si al Fiului – Amin, si al Sfantului Duh – Amin”. Astfel marturisim ca temeiul credintei noastre este Dumnezeu in Sfanta Treime si ca prin Botez murim impreuna cu Hristos si inviem cu El.